Guvernul condus de Ilie Bolojan a tăiat peste 25.000 de posturi din sectorul public în primele cinci luni de mandat, majoritatea din Educație, potrivit unei analize Profit.ro. Reducerea masivă a adus numărul angajaților la stat la 1,28 milioane, cel mai scăzut nivel din aprilie 2023.
Educația, cel mai afectat sector
Sectorul Educație a suferit cele mai mari reduceri, cu 17.920 de posturi eliminate din totalul de 25.000. O parte semnificativă dintre posturile tăiate erau ocupate de suplinitori, ceea ce explică amploarea reducerii din acest domeniu.
La finalul lunii noiembrie 2025, Educația rămâne totuși cel mai mare angajator din sectorul public, cu 366.279 de posturi ocupate. Deși a fost cel mai afectat de măsurile de restructurare, domeniul continuă să concentreze aproape o treime din totalul angajaților la stat.
Administrația centrală și locală, vizate de reduceri
Administrația centrală a înregistrat scăderi substanțiale, cu 21.685 de posturi eliminate din subordinea directă a Guvernului, ajungând la 815.556 de angajați. Această reducere reflectă strategia Executivului de a streamiza aparatul bugetar central.
Administrația locală nu a fost nici ea cruțată, înregistrând o diminuare de 3.348 de posturi, cu un total de 465.006 angajați rămași. Primăriile au fost direct afectate, cu 1.782 de posturi tăiate din autoritățile executive locale.
Sectoarele cele mai lovite de restructurare
Pe lângă Educație, alte domenii importante au fost vizate de reduceri semnificative. Poliția și Jandarmeria din subordinea MAI au pierdut 2.020 de posturi, în timp ce Ministerul Finanțelor, inclusiv ANAF și Vama, a eliminat 433 de posturi.
Aceste reduceri vin în contextul unei strategii mai ample de reducere a cheltuielilor bugetare, Guvernul Bolojan continuând măsurile de austeritate anunțate pentru stabilizarea finanțelor publice.
Creșteri selective în unele instituții
În contrast cu tendința generală de reducere, câteva instituții au beneficiat de creșteri de personal. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a adăugat 78 de posturi, cea mai mare majorare înregistrată.
Curtea de Conturi a crescut cu 76 de posturi, iar Curtea Constituțională cu 20. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale au adăugat câte 20, respectiv 19 posturi noi.
Evoluția istorică a aparatului bugetar
Numărul actual de 1,28 milioane de angajați în sectorul public marchează o revenire la nivelurile din aprilie 2023. Pentru comparație, în octombrie 2024, sectorul public depășise pragul de 1,3 milioane de angajați, un nivel atins anterior în 2009.
Recordul absolut a fost înregistrat în 2008, cu 1,398 milioane de angajați în sectorul public. Criza din 2009-2010 a impus măsuri drastice de austeritate, inclusiv regula „o angajare la șapte plecări”, care a redus numărul la 1,266 milioane în 2010.
Minimul istoric a fost atins în 2014, cu aproximativ 1,18 milioane de angajați, după care s-a înregistrat o creștere constantă până la nivelurile actuale.
Măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor
Guvernul Bolojan a implementat o serie de măsuri pentru restructurarea aparatului bugetar și stabilizarea finanțelor publice. Printre acestea se numără înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026, eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare și limitarea strictă a angajărilor.
Aceste măsuri continuă strategia inițiată de guvernul precedent condus de Marcel Ciolacu, care a decis înghețarea salariilor pentru anul 2025. Cheltuielile de funcționare au fost, de asemenea, limitate sever în cadrul acestei strategii de austeritate.
Distribuția actuală pe sectoare
La finalul lunii noiembrie 2025, ierarhia domeniilor din sectorul public arată astfel: Educația conduce cu 366.279 posturi, urmată de Sănătate cu 245.534 posturi. Poliția și Jandarmeria din MAI ocupă locul trei cu 124.860 posturi.
Apărarea are 75.585 de angajați, în timp ce sectorul Finanțe, incluzând ANAF, Vama și Ministerul Finanțelor, totalizeaza 23.881 de posturi. Această distribuție reflectă prioritățile și nevoile structurale ale statului român.
Comparația cu guvernele anterioare
Analizând evoluția pe guverne între 2017 și 2026, se observă tendințe distincte. Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au adăugat 45.423 posturi în 34 luni, o medie de 1.336 posturi pe lună.
Guvernele Orban I și II au crescut aparatul cu 13.835 posturi în 14 luni (988/lună), iar Guvernul Cîțu a adăugat 9.186 posturi în 11 luni (835/lună). Guvernul Ciucă a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri, cu 24.899 posturi în 18 luni (1.383/lună).
Guvernul Ciolacu 1 a continuat tendința de creștere cu 23.184 posturi în 19 luni (1.220/lună), în timp ce Guvernul Ciolacu 2/Predoiu a început reducerile cu 1.298 posturi eliminate, incluzând 4.626 din Ministerul Apărării. Guvernul Bolojan, format pe 23 iunie 2025, a implementat cea mai drastică reducere din ultimii ani, justificată prin necesitatea urgentă de reducere a cheltuielilor bugetare.
