Un economist de la Universitatea Spiru Haret ajunge în instanță pentru presupusa însușire a 916.533 lei

În timpul anchetei, procurorii au instituit sechestru asupra averii inculpatului până la suma de 1.188.157 lei. Aceasta reprezintă valoarea probabilă a pagubei, iar măsura urmărește recuperarea prejudiciului prin indisponibilizarea bunurilor.

Inculpatul, identificat prin inițialele V.H.C., lucra în Departamentul de Resurse Umane și îndeplinea atribuții de economist pentru ambele entități.

Procurorii descriu transferuri în conturile inculpatului și ale soției

Comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 prezintă perioada faptelor imputate, operațiunile prin care ar fi fost luați banii și sumele atribuite fiecărei instituții: „În fapt, s-a reținut, în esență, că, în perioada martie 2012 – iulie 2022, inculpatul V.H.C, în calitate de gestionar și administrator în fapt, în exercitarea atribuțiilor specifice funcției de economist, prin efectuarea a 191 viramente bancare din contul Universității Spiru Haret, respectiv al Fundației România de Mâine, atât în contul bancar personal, cât și în contul bancar aparținând soției sale, respectiv realizarea unui număr de 115 ridicări de numerar de la casieriile Universității Spiru Haret, și-a însușit suma totală de 916.533 lei, dintre care 813.786,00 lei din patrimoniul persoanei vătămate Universitatea Spiru Haret și 102.747 lei din patrimoniul persoanei vătămate Fundația România de Mâine”

Plățile salariale ar fi fost modificate prin documente false

Potrivit procurorilor, în aceeași perioadă, V.H.C. ar fi falsificat 345 de documente pentru a dispune plăți mai mari către el și soția sa. Acuzația privește înscrisuri sub semnătură privată, folosite pentru calcularea și efectuarea plăților salariale.

Anchetatorii indică următoarele categorii de documente:

• State lunare de plată pentru salariile virate în conturi bancare.
• State pentru plata salariilor la lichidare, prin casierie.
• Borderouri utilizate la plata avansurilor salariale și a salariilor la lichidare.

Parchetul susține că documentele ar fi inclus valori salariale nereale. Totodată, din ele ar fi fost omise sume salariale pe care inculpatul și le-ar fi însușit fără drept. Înscrisurile astfel întocmite ar fi fost apoi folosite în evidența financiară și contabilă a instituțiilor.

Instanța va analiza patru acuzații: delapidare, fals în documente sub semnătură privată, fals informatic și fraudă informatică. Toate sunt formulate în formă continuată, adică privesc acte repetate.