Putin leagă încheierea războiului de negocieri privind securitatea europeană

Tema privește și România, ca membră NATO: Rusia urmărește de mai mult timp revenirea Alianței la granițele din 1997 și limitarea extinderii acesteia. Eventualele implicații pentru România și celelalte state aliate țin de această revendicare a Kremlinului, nu de o schimbare deja decisă.

Întrevederea a avut loc pe 21 octombrie, la Sankt Petersburg. Witkoff, emisarul lui Trump pentru războiul din Ucraina, a ajuns acolo după negocierile cu Volodimir Zelenski de la Oslo. Discuția cu Putin despre oprirea războiului a durat peste trei ore.

„Scopul acestor negocieri va fi discutarea modalităților de asigurare a securității Ucrainei și Rusiei după încheierea unor acorduri de pace definitive, nu în urma unei simple suspendări a ostilităților pentru o perioadă scurtă de timp. Suntem pregătiți să reluăm aceste contacte pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat Vladimir Putin, liderul Rusiei, pentru Pavel Zarubin, la scurt timp după întâlnirea cu Steve Witkoff, potrivit The Moscow Times.

Putin îi atribuie lui Witkoff inițiativa discuției despre Europa

În relatarea liderului rus, Witkoff ar fi cerut ca viitorul acord de pace să fie discutat în paralel cu felul în care este organizată securitatea Europei. Propunerea atribuită emisarului american este prezentată astfel de Putin.

„În linii mari, și eu sunt de acord cu acest lucru”, a răspuns el în legătură cu această abordare.

Liderul rus a negat că țara sa ar pregăti un conflict militar cu Europa. Totodată, a atacat declarațiile liderilor europeni despre această posibilitate, pe care le-a descris ca manifestări ale unei schizofrenii politice.

Putin respinge retragerea din teritoriile ucrainene ocupate

În privința revendicărilor teritoriale, Putin a respins solicitarea Ucrainei ca trupele ruse să plece din teritoriile recunoscute internațional ca ucrainene. El a susținut că Ucraina nu ar mai trebui să discute despre aceste teritorii, pentru că ele ar aparține Rusiei istorice.

Pentru a justifica anexarea, a invocat presupusa alegere a locuitorilor la așa-zisele referendumuri. Organizate în septembrie 2023, acestea au fost folosite de Moscova pentru anexarea formală a unor teritorii din estul Ucrainei.

Putin a mai susținut că discuțiile despre teritorii pot continua oricât, dar că o înfrângere militară sau strategică a Rusiei ar fi imposibilă.

„Nu vrem să purtăm un război împotriva Ucrainei. Dar dacă actuala conducere ucraineană vrea să lupte, atunci să lupte. Cred că putem ajunge la o înțelegere, suntem de acord cu acest lucru. Dar dacă cineva vrea altceva, bine, atunci va fi altfel. În orice caz, ne vom îndeplini misiunile și toate obiectivele operațiunii militare speciale (numele dat de ruși războiului lor de distrugere a Ucrainei – n. red.) vor fi atinse”, a mai spus Putin.

El și-a exprimat și disponibilitatea de a căuta o soluție pentru conflict, invocând ideea că rușii și ucrainenii ar alcătui un singur popor.