Guvernul, presat să interzică reclamele la alimente care aduc 56% din calorii

Ce sunt, de fapt, alimentele ultra-procesate?

La prima vedere, par produse normale. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Vorbim despre înghețată, mezeluri, chipsuri, pâine produsă în masă, anumite cereale pentru micul dejun, biscuiți, multe semipreparate și băuturi carbogazoase. produse care conțin aditivi și ingrediente care nu sunt folosite în bucătăria de acasă, cum ar fi conservanți, emulgatori, coloranți și arome artificiale.

Deși cercetările leagă clar aceste alimente de o sănătate precară, dezbaterea continuă dacă problema este procesarea în sine sau conținutul lor ridicat de grăsimi, zahăr și sare.

Dependența de UPF-uri, o problemă majoră

Cifrele sunt, pe bune, alarmante.

Studiul, la care au participat 132 de persoane, a scos la iveală o realitate dură. În Marea Britanie, 56% din aportul caloric mediu provine din alimente ultra-procesate. Iar la adolescenți, procentul explodează, ajungând la 68%. Cum vine asta în comparație cu alte țări europene? Ei bine, cifrele sunt mult mai mari decât în Franța (14%) sau Italia (13%).

Oamenii cer acțiune imediată

Participanții la studiu nu mai vor să aștepte. Ei cer măsuri concrete, acum. „Mulți participanți au susținut acțiuni imediate privind UPF-urile în legătură cu cele mai serioase îngrijorări ale lor, în special sănătatea copiilor și bolile netransmisibile, în loc să aștepte dovezi complete, temându-se că inacțiunea va dăuna generațiilor viitoare”, se arată în raport.

Iar sentimentul de neputință este palpabil. Oamenii și-au exprimat „îngrijorarea puternică că sistemul alimentar creează o iluzie a alegerii, lăsând în același timp deciziile la latitudinea forțelor pieței, neavând deloc încredere în mesajele industriei, dar având cea mai mare încredere în cercetătorii finanțați din fonduri publice”.

Apelul lor este direct: „Participanții au cerut ca puterea să treacă de la companiile alimentare la guvern și la public, pe baza dovezilor științifice”.

Publicitate „vicleană” și neîncredere în industrie

Reclamele companiilor din industria alimentară au fost descrise de unii participanți drept „viclene”, „insidioase” și care „adorm oamenii într-un fals sentiment de siguranță”.

Dar ce vor să știe oamenii, mai exact? Studiul a arătat că publicul vrea răspunsuri clare la întrebări simple, dar esențiale:

• „Sunt unele UPF-uri mai bune sau mai rele pentru tine decât altele?”
• „Care sunt UPF-urile «bune» și care sunt cele «rele»?”
• „Pot fi consumate UPF-urile ca parte a unei diete sănătoase și echilibrate?”

O problemă complexă, o abordare pe măsură

Profesorul Anne Ferguson-Smith, președinte executiv al Consiliului de Cercetare în Biotehnologie și Științe Biologice din cadrul UKRI (organismul guvernamental care a susținut studiul), a subliniat complexitatea situației. „UPF-urile intersectează sănătatea, comportamentul, economia, psihologia și mediul, iar rolul nostru este să aducem laolaltă cercetători din toate aceste domenii pentru a oferi dovezi imparțiale în care oamenii pot avea încredere”.

Și a adăugat că „aceste constatări subliniază importanța unei abordări la nivel de întreg sistem, iar UKRI va continua să convoace comunitatea de cercetare pentru a aborda una dintre cele mai complexe probleme alimentare cu care se confruntă Marea Britanie astăzi”.