Rebelii houthi din Yemen au anunțat impunerea unei blocade navale asupra strâmtorii Bab Al-Mandeb, o rută maritimă crucială pentru comerțul global. Această miliție șiită aliniată cu Iranul blochează astfel principala cale prin care Arabia Saudită își exportă milioanele de barili de petrol pe zi către oceanul deschis.
Motivul blocadei și impactul economic
Într-o declarație video, un purtător de cuvânt al grupării a explicat decizia. Măsura vine ca represalii după ce Arabia Saudită a lovit aeroportul principal din capitala yemenită Sanaa. Rebelii susțin că atacul a avut loc exact în momentul în care un oficial iranian tranzita aeroportul la începutul acestei luni. Drept răspuns la condamnarea blocadei de către Riad, gruparea houthi a transmis clar că regimul saudit este un regim „criminal”.
Strâmtoarea a devenit și mai importantă pentru saudiți după ce Strâmtoarea Hormuz a fost efectiv închisă de războiul americano-iranian. Npr a relatat luni dimineața că o eventuală blocadă va zdruncina piețele energetice și va crește prețurile. Iar noi, românii, vom simți asta direct în buzunare. V-ați gândit vreodată cât de repede se propagă un conflict din Orientul Mijlociu până la pompa de benzină din cartier? Când petrolul saudit nu mai ajunge pe piețe, cotațiile barilului cresc automat, iar carburanții din România se scumpesc inevitabil la scurt timp.
Gruparea houthi este desemnată oficial drept organizație teroristă de către Departamentul de Stat al SUA. Ca alternativă la rutele maritime blocate, Arabia Saudită, Irakul și Emiratele Arabe Unite explorează varianta construirii de noi conducte petroliere terestre sau extinderea celor existente, dar finalizarea lor ar dura ani de zile.
Războiul escaladează pe mai multe fronturi
Tensiunile din regiune explodează în timp ce Statele Unite și Iranul au schimbat focuri pentru a zecea rundă consecutivă pe parcursul nopții trecute. Comandamentul Central al SUA a lovit centre de comandă militară iraniene, capacități maritime, sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. De partea cealaltă, agenția de stat iraniană IRNA a susținut că a vizat trei baze americane din Kuweit care găzduiesc personal militar și echipamente.
Cifrele victimelor sunt tot mai mari.
Pentagonul a confirmat identitatea a doi militari uciși vineri în nordul Iordaniei și a anunțat decesul unui al treilea în Irak. Bilanțul total al americanilor morți în acest război, început în luna februarie, ajunge la cel puțin 17, cu alți 427 de răniți. Iranul susține că aproximativ 3.000 de cetățeni iranieni și-au pierdut viața.
Acuzații de mușamalizare și negocieri paralele
Un raport publicat de New York Times pune la îndoială transparența Pentagonului privind raportarea victimelor în timp real și a circumstanțelor în care s-au produs. Reacția Departamentului Apărării (care nu a mai susținut un briefing de presă de peste două luni) a fost extrem de dură. Oficialii militari au transmis că raportul conține „acuzații nefondate și rău intenționate” și le-au cerut jurnaliștilor să „oprească denigrarea celei mai bune forțe de luptă de pe Pământ”.
Dar dincolo de schimburile de focuri din Golf, pe frontul diplomatic se mișcă alte piese. Un acord separat de încetare a focului între Israel și gruparea militantă Hezbollah rezistă în Liban, în ciuda loviturilor israeliene continue asupra unor persoane și locații pe care Israelul le consideră afiliate Hezbollah.
Președintele libanez Joseph Aoun are programată o întâlnire cu președintele Trump la Washington marți, prima vizită de stat în SUA din 2009 încoace. Până la urmă, pacea depinde de o foaie de parcurs semnată în iunie. Documentul prevede dezarmarea Hezbollah de către armata libaneză, condiționată strict de retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate la începutul acestui an. Numai că calendarul retragerii rămâne neclar, în timp ce aproximativ 400.000 de cetățeni libanezi sunt în continuare strămutați intern din cauza ocupației sau a distrugerii caselor lor.
