Înalta Curte de Casație și Justiție lansează acuzații directe la adresa Guvernului României. Instanța supremă susține că Executivul folosește cifre alarmiste despre datoriile statului către magistrați pentru a ascunde problemele economice reale ale românilor.
Acuzații de manipulare a opiniei publice
Scandalul a pornit de la sumele uriașe pe care statul trebuie să le plătească în urma unor hotărâri judecătorești definitive.
Dar ce înseamnă asta concret pentru bugetul țării?
Magistrații susțin că autoritățile promovează o campanie de stigmatizare pentru a induce în eroare opinia publică. Într-un comunicat oficial, instituția a transmis clar poziția sa privind aceste atacuri.
„Magistrații resping campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăției privind degradarea nivelului de trai al populației în contextul afirmațiilor lansate recent în spațiul public de reprezentanți ai Guvernului, prin care sunt vehiculate cifre alarmiste privind pretinse datorii față de sistemul judiciar. Considerăm necesară o clarificare fermă și responsabilă, întrucât aceste prezentări trunchiate și lipsite de context juridic și bugetar riscă să inducă grav în eroare opinia publică și să afecteze încrederea în justiție”, a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție.
De ce au crescut sumele restante
Așa cum se arată într-o analiză publicată marți de Adevarul, banii invocați de guvernanți nu reprezintă deloc beneficii sau privilegii speciale. Sumele s-au adunat din dobânzi și penalități pentru că statul a refuzat să execute hotărâri judecătorești definitive timp de peste 15 ani.
Iar explicația tehnică vine direct de la judecători (situație valabilă de altfel și în alte sectoare bugetare unde statul a întârziat plățile).
„Debitului principal, important mai redus, i s-au adăugat constant accesorii generate exclusiv de întârzierea executării, motiv pentru care cuantumul acestora este într-o permanentă dinamică ascendentă și dificil de evaluat cu exactitate. Situații similare au existat și în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesorii sau polițiștii”, a explicat ÎCCJ.
Până la urmă, instanța acuză modul în care Executivul aruncă datele financiare pe piață. „Cifrele vehiculate sunt prezentate într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii”, a punctat instituția.
Miza financiară și independența magistraților
Magistrații susțin că aceeași strategie de denigrare a fost folosită recent și în cazul pensiilor. „În realitate, se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii și vulnerabilizează puterea judecătorească”, susține ÎCCJ.
Judecătorii amintesc guvernanților că stabilitatea lor financiară protejează direct cetățeanul de abuzuri.
„Or, independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci garanția constituțională a cetățeanului că actul de justiție se realizează de către judecători independenți, feriți de orice formă de presiune sau condiționare, inclusiv prin vulnerabilizare economică”, se precizează în document.
Și lucrurile merg chiar mai departe. Transformarea judecătorilor în ținte publice „nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor, ci urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației”, au avertizat reprezentanții instanței.
Instanța supremă amenință cu acțiuni legale
La finalul comunicatului, tonul devine categoric. „ÎCCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției”, a transmis instanța supremă.
Să fim serioși, un astfel de conflict deschis între cele două puteri ale statului apare destul de rar în spațiul public cu o asemenea intensitate.
„Reafirmăm prin prezenta că Înalta Curte de Casație și Justiție va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției, în conformitate cu exigențele statului de drept potrivit standardelor europene care consacră necesitatea unei reale independențe, inclusiv sub aspectul autonomiei financiare a autorității judecătorești”, concluzionează Înalta Curte.
Următoarea ședință a Guvernului în care se vor discuta execuțiile bugetare și plățile restante către sistemul public este programată pentru ziua de joi.
