Președintele Nicușor Dan a anunțat recent un consens politic pentru adoptarea monedei unice europene. La doar trei zile distanță, fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a ieșit public cu un mesaj ferm împotrivă. El a scris marți seara pe Facebook că trecerea la euro „ar însemna, politic și moral, trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”.
Acuze de fariseism si miza electorala
Specialiștii văd însă altceva în spatele acestor declarații. Profesorul Cristian Preda de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București (fost europarlamentar) este categoric.
„Georgescu scrie despre euro ignorând orice cadru instituțional relevant. Percepția lui asupra leului e politică, nu financiară”, explică Preda.
Și merge chiar mai departe cu acuzațiile. „Mesajul lui Georgescu este al unui fariseu. Căci lui Potra îi cerea, potrivit procurorilor, 10.000 de dolari, nu de lei pe lună. În vremurile alea, nu-i păsa de suveranitate.”
Profesorul face o paralelă directă cu extrema dreaptă europeană. „La fel ca fondatorii Alternative fur Deutschland (AfD), care au pornit de la ideea falsă că nemților le era mai bine când aveau marca, nu euro, Georgescu încearcă să convingă alegătorii că problema noastră e moneda, nu productivitatea”, spune el.
Dar oare ce urmărește de fapt Georgescu prin acest discurs?
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, analistul politic Sorin Cucerai arată că mesajul este de fapt o reacție la mișcările de la Palatul Cotroceni. „M-aş bucura ca acesta să fie acesta motivul, pentru că asta ar însemna că, din punctul de vedere al lui Georgescu, Nicuşor Dan ar fi un opozant redutabil de care trebuie să ţină cont”, afirmă Cucerai.
Apoi adaugă: „Dacă ar fi aşa, înseamnă că strategia lui Nicuşor Dan de a atrage electoratul conservator de partea lui, în tabăra europeană, începe să arate nişte rezultate. Or, în cazul acesta, Georgescu ar fi obligat la reacţie”.
Analistul avertizează că ieșirea fostului candidat „s-ar putea să fie germenii unei campanii anti euro. Dar cred că acum se vorbeşte despre aderarea la euro nu în sens economic propriu-zis, ci în sens politic sau geopolitic”.
El subliniază că Georgescu reprezintă forțele care „nu vor ca România să fie stabilă şi integrată în Uniune, ci preferă o România periferică, uşor de controlat de alte forţe”.
„Pe de altă parte, Georgescu reprezentând această zonă sulfuroasă din punct de vedere geopolitic, ar fi putut da mesajul tocmai pentru a-şi reafirma identitatea geopolitică. E posibil să fi fost o poziţionare by default… Dacă începe să se contureze tema, suveraniştii se poziţionează aşa cum o face Georgescu”, concluzionează analistul.
Economia reala si frica de scumpiri
Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi demontează ideea pierderii suveranității fluturată pe rețelele sociale.
„Călin Georgescu, exponentul elitei de pradă formată după ’89 pe baza activilor și rezerviștilor din Securitatea comunistă, practică iarăși dezinformarea. Nu mă refer la faptul că «leul» nu e doar al românilor, ci a fost preluat de la olandezi («talerul cu leu»). Mă refer la afirmația că, fără el, ne pierdem suveranitatea”, spune diplomatul.
Până la urmă, să fim serioși. Câți dintre români își calculează achizițiile mari în lei?
Baconschi punctează exact acest aspect practic: „Din câte știu, cu excepția Suediei și Danemarcei, toate celelalte state-membre UE au trecut la Euro prin decizie parlamentară și guvernamentală. Să mai spunem ceva: toată economia românească funcționează prin raportare implicită la referința Euro. Cine vinde bunăoară un apartament sau o mașină fără să le estimeze valoarea în euro?”
„Când ești stat-membru, ai semnat un Tratat care spune că trebuie să adopți moneda unică atunci când îndeplinești criteriile tehnice”, amintește el, adăugând că „în prezența furtunilor prin care trece UE, ești de o mie de ori mai la adăpost dacă faci parte din zona Euro (s-a văzut asta și în cazul Greciei). Referendumuri au avut în unele state loc pe tema aderării la UE, nu cea a adoptării monedei unice…”
De altfel, Baconschi susține accelerarea procesului de aderare. „Sunt convins că trebuie să adoptăm rapid moneda Euro. Nu atât pentru a urma pilda vecinilor bulgari, ci pentru a ne ancora în logica democrației capitalist-liberale și a disciplinei fiscale pe care le regăsim în interiorul Eurozonei”.
El nu ratează ocazia să critice fosta guvernare a PSD: „Numai așa putem evita repetarea dezastrului financiar în care ne-a adus populismul de tip Marcel Ciolacu. Nu știu însă dacă îndeplinim integral criteriile de la Maastricht. De-a lungul anilor, am simțit că amânarea aderării la Eurozonă se baza mai ales pe «analizele» BNR. Nu cred că anunțul președintelui Dan a fost făcut fără consultarea BNR”.
Adevarul despre aderare si cifrele din spatele deciziei
Numai că adoptarea monedei europene nu se va întâmpla de mâine.
Sorin Cucerai temperează așteptările. „Probabilitatea de a adopta euro este destul de îndepărtată, pentru că România încă nu îndeplineşte criteriile de aderare. Şi e puţin probabil ca în următorii 2-3 ani, deci până la viitoarele alegeri, să poată îndeplini criteriile respective”.
El consideră că discuția are acum o miză clară de politică externă. „Probabil că elitele politice româneşti se tem ca România să nu ajungă la un statut de inferioritate în cadrul UE, mai ales în actualul context, în care nu ştim cât mai rămâne SUA pe continent, dar şi în contextul discuţiilor legate de regândirea arhitecturii europene. Or, România, din punct de vedere geopolitic, nu-şi permite riscul să ajungă într-o zonă gri.”
„Tema euro a revenit acum din considerente geopolitice. Ca să dea României o ancoră suplimentară, inclusiv de securitate, în interiorul UE. Iar pentru asta devine obligatoriu să aderăm la euro. La fel s-a întâmplat cu aderara la spaţiul Schengen, în fond, aderarea la euro este echivalentul monetar al intrării în spaţiul Schengen”, mai spune Cucerai.
El contrazice și ideea că cetățenii nu ar fi de acord cu tranziția. „Georgescu nu are dreptate când spune că poporul nu a fost consultat. Potrivit Eurobarometrului care este publicat de două ori pe an, la întrebarea despre adoptarea euro, majoritatea românilor sunt de acord cu accederea la euro… Nu se pune problema că s-ar luat vreo măsură cu care românii nu sunt la curent sau că nu ştim punctul lor de vedere cu privire la această măsură. Îl ştim”.
Cat mai avem de asteptat in realitate
Politologul Cristian Pîrvulescu vede în reacția lui Georgescu o simplă mutare tactică.
„Mesajul lui Georgescu nu este despre trecerea la euro, ci despre președintele Nicușor Dan”, explică decanul SNSPA. „Faptul că prima dispută cu președintele vine după săptămâni în care Cotroceniul a vorbit deliberat pe frecvența electoratului conservator arată că Georgescu și vede publicul disputat și că își caută terenul pe care îl poate recâștiga fără costuri”.
Iar moneda europeană e subiectul perfect pentru un astfel de conflict. „Euro este terenul ideal, fiindcă permite convertirea unei chestiuni tehnice, lente și plictisitoare într-una de identitate, unde nu se argumentează”.
Pîrvulescu lovește dur în logica mesajelor suveraniste. „Aici se vede și aberația ideologică a suveranismului, care presupune ceva ce nu există, adică o suveranitate monetară reală într-o economie mică, deschisă și profund dependentă de euro”.
Și continuă pe aceeași linie. „Leul nu este vreo fortăreață, ci o monedă ancorată de facto în euro, într-o țară în care creditele, chiriile, contractele și economiile sunt deja gândite în euro”.
El demontează și mitul scumpirilor masive care ar lovi bugetul familiei. „Riscurile sunt și ele reale, dar sunt altele decât cele invocate. Efectul de conversie asupra prețurilor s-a situat, în toate valurile de aderare, între o zecime și jumătate de punct procentual, circa 0,4 în Croația,, deci scumpirea generalizată este pur și simplu o afirmație falsă”.
„Beneficiile sunt reale tocmai pentru că sunt banale, mai ales dispariția riscului valutar într-o economie unde datoria statului și a oamenilor este deja în euro. Ar mai fi vorba despre costuri de finanțare mai mici și de trecerea de la poziția de spectator la aceea de participant la decizia monetară”, adaugă el.
Cât despre calendarul real, lucrurile stau mult mai complicat decât simplele declarații politice.
„Deocamdată nu există un plan privind trecerea la euro, ci o intenție. Acordul politic anunțat pe 1 august spune că nimeni nu contestă obiectivul, nu că cineva a scris foaia de parcurs”, avertizează Pîrvulescu.
Situația la zi arată provocările uriașe pe care le are de depășit Guvernul. „Raportul de convergență din iunie arată distanța de parcurs, cu o inflație mult peste valoarea de referință, cu dobânzi pe termen lung de aproape 7%, deficit peste 3%, o procedură de deficit excesiv deschisă din 2020 și prelungită până în 2030 și un leu care nici măcar nu a intrat în ERM II, unde ar urma să stea doi ani. Realist, vorbim despre cel puțin un deceniu de eforturi bugetare”, a conchis profesorul.
