Inflația în Iran urcă spre 70% până la finalul anului

Aproape 70% este ritmul la care FMI estimează că va ajunge inflația în Iran până la finalul anului, în timp ce economia țării ar urma să se contracteze cu peste 5%. Pentru populație, asta înseamnă o erodare accelerată a nivelului de trai exact în momentul în care statul se confruntă și cu o criză a benzinei: Iranul consumă zilnic mai mult carburant decât produce, iar un consilier prezidențial a avertizat că pot urma creșteri de prețuri.

Pezeshkian cere încheierea conflictului după luni de confruntare

Declarația lui Pezeshkian vine după luni de confruntare. Teheranul menține închisă Strâmtoarea Hormuz, rută maritimă esențială pentru comerțul global cu petrol, iar Washingtonul continuă o contra-blocadă navală. În acest cadru, orice blocaj prelungit înseamnă costuri economice și mai mari pentru Iran, pe lângă efectul strategic regional.

Președintele iranian a prezentat apelul la oprirea războiului ca pe o decizie luată dintr-o poziție de forță, nu de slăbiciune. Masoud Pezeshkian a declarat:

„Este mai bine să punem capăt războiului acum, deoarece ne aflăm într-o poziție de putere și demnitate. Întreaga lume recunoaște victoria noastră și subliniază că America ne-a atacat școlile, spitalele și infrastructura, încălcând toate reglementările, și este urâtă în întreaga lume.”

În paralel, același președinte încearcă să răspundă și la deteriorarea vieții de zi cu zi. Masoud Pezeshkian a spus că

„Ceea ce ne preocupă este nivelul de trai al oamenilor și situația lor economică, și facem tot ce putem pentru a rezolva acest lucru.”

Mesajul are greutate internă tocmai pentru că războiul economic se vede deja în prețuri și în aprovizionarea cu carburanți.

SUA înăsprește sancțiunile, Iranul acuză „terorism economic”

Linia oficială a Teheranului rămâne însă mult mai dură când vine vorba despre Washington. Ministerul iranian de Externe a acuzat SUA de „terorism economic” și „crime împotriva umanității” și a susținut că autorii sancțiunilor ar trebui judecați și pedepsiți.

La Washington, direcția este opusă. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că înăsprirea sancțiunilor economice reduce probabilitatea unor operațiuni militare majore americane. Detaliile noilor măsuri vor fi prezentate luni, potrivit Euronews, ceea ce mută presiunea imediată din zona militară în cea financiară și comercială.

În interiorul puterii iraniene, apelul lui Pezeshkian nu închide disputa. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice insistă pentru concesii mai mari din partea SUA, inclusiv control iranian asupra Strâmtorii Hormuz și compensații financiare pentru război. Iar ayatollahul Mojtaba Khamenei a numit un fost comandant IRGC în fruntea Consiliului Suprem de Securitate Națională, un semnal că tabăra dură câștigă teren exact în faza în care președintele vorbește despre încheierea conflictului.

China cere negocieri, în timp ce presiunea economică se adâncește

China a cerut rezolvarea conflictului pe cale politică și diplomatică. Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat:

„Sancțiunile și presiunea nu vor ajuta la rezolvarea problemei. China face apel la toate părțile relevante să ia măsuri responsabile și să rezolve problema prin mijloace politice și diplomatice.”

Poziția Beijingului contează și prin calendar. Președintele chinez Xi Jinping urmează să viziteze Casa Albă pe 24 septembrie, într-un moment în care conflictul a trecut de faza declarațiilor și lovește direct în economia iraniană. Închiderea Strâmtorii Hormuz, anunțată anterior de Teheran, rămâne una dintre cele mai sensibile pârghii ale crizei.

Hadi Kahalzadeh, expert în economia Iranului la Universitatea Brandeis, a explicat că rezistența economică a țării încă funcționează politic pentru regim: „Capacitatea de rezistență a Iranului nu doar că evită colapsul, ci împiedică și durerea economică să se transforme în presiunea politică și schimbările pe care SUA le așteaptă.”