Rata anuală a inflației a ajuns la 10,9% în luna mai, marcând a treia lună consecutivă de creștere accelerată. Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică arată că nivelul s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, când indicatorul se situa la 5,5%.
Scumpiri masive la energie și combustibili
Pe marile categorii, serviciile conduc detașat topul scumpirilor cu un avans de 13,53% față de luna mai 2025. Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere anuală de 12,54%, în timp ce alimentele au consemnat o dinamică sub media generală, de 6,78%.
Dar ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei?
Cifrele se simt direct în portofelele românilor. Energia electrică costă cu 55,5% mai mult, un efect direct al încetării plafonării prețurilor din iulie 2025. Șoferii scot și ei mai mulți bani la pompă, cu o creștere de 36,9% la motorină și 30,6% la benzină. Chiriile au urcat cu 43,6%, iar cafeaua este mai scumpă cu 21,1%.
Evoluția prețurilor de la o lună la alta
Față de luna aprilie, prețurile de consum au crescut în medie cu 0,58%, iar de la începutul anului scumpirile cumulate ajung la 3,7%. La raft, cartofii ies în evidență cu o scumpire de 10,4% în doar 30 de zile, în timp ce alte legume s-au ieftinit cu 2%. Doar în luna mai, benzina a înregistrat un salt de 6,2%, iar motorina a crescut cu 1,6%.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Tarifele de telefonie au urcat cu 3,2%. Totuși, există și unele scăderi pe facturi. Gazele s-au ieftinit cu 2,3% față de aprilie (INS notează că începând cu luna aprilie 2026 au fost luate în considerare prevederile OUG 12/2026), iar energia electrică a scăzut cu 1,1%. si biletele de avion s-au ieftinit cu 7,1%.
Aici intervine o distincție tehnică pe care Hotnews a explicat-o pe larg într-o analiză publicată vineri. Rata anuală calculată pe baza Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) a fost de 9,7%. Diferența dintre IPC (10,9%) și IAPC ține strict de metodologie. IPC urmărește consumul rezidenților pentru politici naționale, în timp ce IAPC măsoară consumul pe teritoriul țării, indiferent dacă e făcut de rezidenți sau nerezidenți (fiind indicatorul relevant pentru comparațiile europene).
Ce face BNR și cum reacționează Europa
Traiectoria ascendentă a început abrupt în vara lui 2025, de la 5,7% în iunie la 7,8% în iulie și 9,9% în august. După o stabilizare în jurul a 9,5-9,9% și un minim de 9,3% în februarie, rata a reaccelerat constant: 9,9% în martie, 10,7% în aprilie și 10,9% în mai.
Analiștii avertizează clar asupra viitorului apropiat. „E foarte posibil să vedem în lunile următoare valori și mai mari ale inflației, ceea ce complică sarcina BNR de a ține sub control creșterile de prețuri”, se arată în documentarea citată.
Numai că presiunea nu este doar internă. Joi, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze ratele dobânzilor cheie cu 25 de puncte de bază. Războiul din Orientul Mijlociu creează presiuni inflaționiste suplimentare, iar BCE consideră decizia justificată, subliniind incertitudinea care înconjoară perspectivele, cu riscuri în creștere pentru inflație și în scădere pentru economie.
Până la urmă, băncile din regiunea noastră au ales să aștepte turbulențele globale. Serbia a menținut rata de politică monetară la 5,75%, iar Polonia a susținut scenariul de stabilitate. O analiză Erste Bank arată că economiștii recomandă băncilor centrale să nu se grăbească cu înăsprirea monetară, în contextul în care Cehia și Ungaria urmează să ia decizii similare în săptămânile următoare (în Ungaria fiind posibile scăderi ale dobânzii, în timp ce Cehia ar putea urma calea BCE).
Incertitudine politică și impact pe cursul valutar
Dincolo de cifre, evoluțiile globale influențează direct piața valutară. Anularea de către președintele Trump a atacurilor împotriva Iranului și insistența sa că acordul de pace este aproape modelează piața valutară și de obligațiuni. Monedele din Europa Centrală și de Est s-au apreciat, EURCZK ajungând la 24.16, iar EURHUF scăzând spre 353. EURPLN se menține aproape de 4.25, iar cursul EURRON este cotat la 5.23.
Statul român caută în continuare finanțare.
România a vândut obligațiuni guvernamentale cu scadența în 2027 în valoare de 847,5 milioane RON. Acest efort de finanțare vine pe fondul unei crize la nivel guvernamental. Partidul Național Liberal (PNL) a decis să nu sprijine învestitura guvernului care va fi propusă de premierul desemnat Eugen Tomac.
Miza acestui blocaj este strict legată de accesul la fondurile UE, bani care rămân sub semnul întrebării dacă reformele nu sunt finalizate în absența unui guvern funcțional.
