Sari la conținut

Intervenția bariatrică: Tot ce trebuie să știi

Intervenția bariatrică (metabolică) mai este cunoscută și sub numele de chirurgia bariatrică (sau chirurgia obezității). Este vorba despre un tratament modern, foarte util pacienților care se confruntă cu obezitatea morbidă. Se consideră că cele mai bune rezultate în combaterea obezității le au intervențiile bariatrice:

Lectură: 5 min
Intervenția bariatrică: Tot ce trebuie să știi
  • montarea unui inel gastric (gastric banding): este o metodă de micșorare a stomacului. Se efectuează laparoscopic și presupune montarea unui inel gastric din silicon ce poate fi ulterior reglat. Inelul împarte stomacul în două zone: prima este mai mică și va comunica cu a doua numai printr-un canal permis de inel. Inelul poate fi mai strâns sau mai lejer, astfel încât cantitatea de alimente permisă va fi mai mare sau mai mică. Inelul poate fi ajustat după montare. Montarea inelului gastric necesită o spitalizare de o zi. Recuperarea este rapidă. Inelul poate fi îndepărtat, iar stomacul revine la forma inițială.  
  • bypass-ul gastric: este recomandată pacienților care suferă de obezitate morbidă (IMC cuprins între 40-50), diabet zaharat, boala de reflux gastro-esofagian. Bypass-ul gastric presupune crearea unui rezervor gastric (15-20 ml) conectat la intestinul subțire. Scopul intervenției este reducerea absorbției de zaharuri și grăsimi. Bypass-ul gastric are un rol dublu: pe de o parte intervenția presupune reducerea cantității de alimente ingerate și pe de altă parte are rol metabolic (scade absorbția grăsimilor și zaharurilor). Spitalizarea durează între 48-72 de ore. 
  • Gastrectomia (gastric sleeve): este cea mai frecventă intervenție bariatrică. Presupune îndepărtarea a 80% din stomac, inclusiv zona în care se află centrii foamei și unde se secretă hormonul apetitului (grelina). Pacientul va avea, în urma intervenției, un tub de aproximativ 80-100 ml. Scopul intervenției este acela de a reduce apetitul și de a induce mult mai rapid senzația de sațietate. Operația de micșorare a stomacului necesită o spitalizare de 48-72 de ore. Scăderea în greutate trebuie monitorizată pentru a putea fi corectate anumite dezechilibre ale vitaminelor.  

 

Când se recomandă intervenția bariatrică 

Medicul specialist este cel care recomandă necesitatea unei intervenții bariatrice, în baza unor aspecte precum: 

  • indicele de masă corporală (IMC): este un indice care se calculează în funcție de înălțimea și greutatea pacientului. Pentru a avea recomandarea de intervenție bariatrică, pacientul trebuie să aibă un IMC peste 40 (indicatorul obezității morbide), între 35-40 (obezitate severă), sau între 30-35 (dacă are asociat diabetul zaharat).
  • eșuarea altor metode de slăbire;
  • prezența altor boli asociate obezității: diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemii.

 

Beneficiile intervenției bariatrice

Intervenția bariatrică prezintă câteva beneficii importante precum:

  • reducerea semnificativă în greutate;
  • creșterea stării de bine a pacienților;
  • ameliorarea problemelor de sănătate;
  • reducerea riscului de boli grave.

 

După o asemenea intervenție, o sarcină este posibilă lăsând să treacă minimum 24 luni şi cu monitorizarea atentă din partea medicului specialist în timpul sarcinii. În funcţie de tipul intervenţiei bariatrice, se pot instala deficite nutriționale, de aceea poate fi nevoie, pe perioada sarcinii, de administrare de multivitamine, calciu, fier.

 

Complicațiile care pot apărea după intervenție

Poate fi vorba despre complicații chirurgicale și nechirurgicale. Acestea pot apărea mai ales dacă nu se respectă indicațiile medicului și dacă nu se ține seama de dieta prescrisă. Intervenția bariatrică reprezintă o intervenție asupra stomacului, motiv pentru care este nevoie de vindecare și de o reluare a alimentării normale în mod gradual.

Complicațiile pot apărea precoce, la 24-72 de ore după intervenție, sau tardive, în decurs de şapte zile.

 

Poate fi vorba despre:

  • sângerare internă/hematom perigastric: se manifestă prin hipotensiune, paloare, aritmie cardiacă, respirații frecvente, oligurie (urinare redusă). Această complicaţie poate necesita reintervenţie;
  • fistulă gastrică: este un orificiu prin care se revarsă acidul gastric în afara stomacului. Se manifestă prin dureri abdominale sau stomacale, febră, vărsături, hipotensiune, dificultăți în respirație şi respiraţii frecvente. Este o complicaţie la care trebuie intervenit obligatoriu şi cât mai repede;
  • tromboze venoase (cheaguri de sânge): apar din cauza perioadelor fără mișcare, aport redus de lichide dar şi din cauza operaţiei în sine. Tromboza venoasă se poate preveni (tratament cu anticoagulante);
  • infecții la nivelul plăgilor;
  • ulcer gastric (doar excepțional);
  • vărsături/greață;
  • anemie;
  • tulburări de tranzit (constipație);
  • stenoză gastrică.

 

O altă complicație importantă ține de aspectul estetic: în urma intervenției poate apărea surplus de piele în jurul abdomenului, pe coapse, fese, pentru că pielea își pierde din elasticitate. Surplusul de piele poate face dificilă igiena, sau poate chiar să ducă la infecții și dermatite. În majoritatea cazurilor este nevoie şi de intervenții chirurgicale de corectare a excesului de piele (în special abdominală).

 

Dieta recomandată după intervenția bariatrică

Regimul recomandat după intervenție este necesar, pentru ca stomacul să aibă timp de vindecare și să se adapteze la noul regim și la o cantitate mai redusă de alimente. Medicul specialist recomandă dietă după o asemenea intervenție, pentru primele 3 luni:

  • în prima lună, alimentația se va baza numai pe lichide (supe, zeamă de compot, ceaiuri – cu înghiţituri mici, pauze între înghiţituri şi aport proteic aproximativ 60 g pe zi);
  • în a doua lună, dieta va fi preponderent bazată tot pe lichide, dar cu un aport caloric mai mare decât în prima lună;
  • din a treia luna se trece la alimente pasate – mixuri sau pireuri cu conținut scăzut de zahăr și grăsimi, dar bogate în proteine; lichidele se consumă între mese;
  • din luna a patra se poate trece la un regim normal, dar alimentele se consumă cu moderație, mestecate bine. Durata unei mese trebuie să fie de aproximativ 30 de minute, după care se aşteaptă 40 – 45 de minute pentru consumul de lichide.

Scopul acestui regim este să dea timp stomacului restant să se vindece, să se acomodeze cu noul regim, inclusiv cu cantităţile reduse ce vor fi consumate la fiecare masă.

Este indicat sfatul medicului înaintea oricărui tratament medicamentos. Trebuie evitate aspirina, antiinflamatoarele și corticosteroizii.

Distribuie

Pe news24.ro, Andreea Ionescu scrie la rubricile Externe, Știință și Politică. Toate articolele →

Citește și