Iranul nu recunoaște misiunea ONU de a investiga reprimarea protestelor după moartea lui Mahsa Amini

Iranul a afirmat vineri că nu recunoaște misiunea independentă aprobată ieri de ONU pentru a investiga posibile încălcări ale libertăților fundamentale în protestele declanșate după moartea în septembrie a tânărului Mahsa Amini.

„Republica Islamică Iran consideră inutilă formarea oricărui mecanism de examinare a evenimentelor din ultimele două luni din Iran și o încălcare a suveranității naționale și nu recunoaște misiunea stabilită pentru aceasta”, a spus Ministerul de externe iranian.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a aprobat ieri joi crearea unei misiuni independente de investigație care va avea ca obiectiv „strângerea și analizarea dovezilor” încălcărilor drepturilor omului în represiunea care a provocat deja peste 300 de decese – printre ei 40 de copii – și aproape 15.000 de deținuți.

Rezoluția care include acest nou mecanism de investigare a fost aprobată cu 25 de voturi pentru, 16 abțineri și șase împotrivă, dintre acestea din urmă cea a Chinei, care anterior a încercat fără succes să scoată din rezoluție textul care făcea aluzie la crearea misiunii de investigație.

respingerea Iranului

Iranul a condamnat și a respins rezoluția „impusă de unele țări occidentale Consiliului pentru Drepturile Omului ONU & rdquor; şi şi-a apărat acţiunile împotriva mobilizărilor care cer sfârşitul Republicii Islamice.

„Forțele de securitate iraniene i-au tratat pe manifestanți cu cea mai mare reținere și zeci de polițiști și personal de securitate au fost uciși și mii de oameni au fost răniți”, a declarat Ministerul de externe.

În plus, el a subliniat că autoritățile țării persane au dat dovadă „de maximă liniște și bunătate umană față de cei arestați și mai ales de maximă toleranță față de femei”.

Iranul a indicat direct Germania, unul dintre principalii promotori ai rezoluției, pe care l-a acuzat că a comis „o greșeală istorică & rdquor; mișcat de „obiective politice & rdquor; și „știri false & rdquor ;.

„Acest mod de a acționa nu numai că nu promovează drepturile omului, ci îi face și victime ale unui anumit grup de țări”, a spus el.

represiunea polițienească

Au început cu moartea fetei kurde de 22 de ani, dar au evoluat, iar acum protestatarii cer sfârşitul Republicii Islamice fondată de ayatollahul Ruholá Khomeini în 1979.

Autoritățile au răspuns cu o represiune puternică a poliției împotriva protestelor, care au ucis cel puțin 342 de persoane, potrivit ONG-ului Iran Human Rights cu sediul în Oslo.

În plus, în cadrul mobilizărilor au fost arestate peste 15.000 de persoane, dintre care cel puțin 2.000 au fost acuzate de diverse infracțiuni pentru participarea la acestea.

Până acum, șase dintre inculpați au fost condamnați la moarte.

guvernul iranian a acuzat Statele Unite, Israelul și țările europene că încearcă să provoace un război civil pentru a „dezintegra” țara persană prin proteste.

Teheranul a mai evidențiat țări europene precum Germania, a cărei ambasadă este presupusul centru al conspirației, potrivit unor mass-media iraniene, și Franța, care ar fi trimis spioni pentru a încuraja mobilizările.

Sursa: www.epe.es