Kremlinul a reacționat ferm la declarațiile recente ale liderilor europeni, care susțin că președintele rus Vladimir Putin ar dori să restaureze Uniunea Sovietică și ar pregăti un atac asupra NATO. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a caracterizat aceste afirmații drept „prostie totală”. Această reacție a venit după ce cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că Rusia reprezintă o amenințare semnificativă pentru alianța nord-atlantică.
Peskov respinge afirmațiile lui Merz
Dmitri Peskov a răspuns direct comentariilor făcute de Friedrich Merz în cadrul emisiunii ARD-Arena. Merz a spus că Putin vrea să readucă „vechea Uniune Sovietică” și a subliniat că Europa trebuie să se apere împotriva intențiilor Rusiei. Peskov a afirmat că „nu este adevărat” și a subliniat că președintele rus nu are niciun interes în restaurarea URSS, un punct pe care Putin l-a exprimat în repetate rânduri.
Peskov a adăugat că asemenea discuții sunt lipsite de respect față de partenerii Rusiei. El a insistat că domnul Merz nu este la curent cu declarațiile anterioare ale lui Putin, care a abordat acest subiect în mod deschis.
Pregătirile de atac asupra NATO, considerate „prostie totală”
Referitor la zvonurile că Rusia ar planifica un atac asupra NATO, Peskov a fost din nou categoric. „A afirma că Rusia se pregătește pentru un atac asupra NATO este o prostie totală”, a declarat oficialul rus. Peskov a îndemnat observatorii să asculte declarațiile lui Putin, susținând că acuzațiile europenilor nu reflectă realitatea și sunt folosite pentru a justifica o militarizare sporită.
Merz justifică militarizarea prin amenințarea rusă
Cancelarul german a explicat că militarizarea țărilor NATO este determinată de temerile legate de o posibilă restaurare a URSS. Merz a afirmat că doctrina de stat a Rusiei sugerează că Moscova se pregătește să atace statele membre ale alianței. El a declarat: „Putin vrea să readucă vechea Uniune Sovietică, iar acest lucru nu privește doar Ucraina. Trebuie să ne apărăm împotriva acestui lucru.”
În plus, Merz a menționat posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu în Germania, subliniind că, dacă serviciul voluntar nu va funcționa, va fi necesară o discuție serioasă pe această temă.
Contextul declarației lui Putin din 2005
De-a lungul anilor, comentatorii occidentali au subliniat nostalgia lui Putin pentru URSS, invocând o declarație a acestuia din aprilie 2005. Atunci, Putin a numit prăbușirea Uniunii Sovietice „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”. În discursul său din 2005, Putin a spus că distrugerea URSS a fost o dramă pentru națiunea rusă, lăsând milioane de concetățeni în afara teritoriului rus.
Oficialii ruși au contestat constant interpretarea occidentală a acestor comentarii. Aceștia argumentează că Putin se referea la impactul umanitar și economic asupra populației fostelor republici sovietice, nu la o dorință de a recrea imperiul.
Peskov invocă respectul față de partenerii din CSI
Peskov a subliniat că ideea reînvierii URSS ar fi lipsită de respect față de partenerii Rusiei din Comunitatea Statelor Independente (CSI) și din alte organizații de integrare. CSI reunește mai multe foste republici sovietice care și-au declarat independența după 1991, promovând cooperarea economică și politică între acestea.
Peskov a acuzat liderii europeni că utilizează aceste teme pentru a distrage atenția de la problemele interne. El a susținut că resursele publice sunt canalizate către industria de apărare, profitând contractorii din domeniul militar.
Liderii occidentali rămân sceptici
De-a lungul timpului, liderii occidentali au avertizat că, în cazul unei victorii în Ucraina, Putin ar putea decide să atace NATO. Ei subliniază amploarea invaziei din februarie 2022 și retorica Kremlinului referitoare la sferele de influență. Putin a negat constant că ar avea planuri de atac asupra NATO, argumentând că o astfel de acțiune ar fi o nebunie, având în vedere superioritatea militară a alianței.
Germania plănuiește să aloce un buget record de 52 de miliarde de euro pentru achiziții de armament, ceea ce reflectă o schimbare fundamentală de politică în urma invaziei ruse.
Tensiuni transatlantice pe fondul negocierilor
Aceste declarații vin pe fondul unor tensiuni crescânde între Europa și administrația americană cu privire la conflictul din Ucraina. Planul de pace al președintelui american pare să fi ajuns într-un impas, după vizitele lui Zelenski la Paris și Londra. Casa Albă a exprimat iritarea față de refuzul Kievului de a face concesii, subliniind că Europa și SUA au viziuni diferite asupra modului de a soluționa conflictul.
Recent, Putin a declarat că prăbușirea Uniunii Sovietice a marcat sfârșitul „Rusiei istorice” și a fost o „tragedie” pentru majoritatea cetățenilor. Aceste comentarii amplifică suspiciunile occidentale privind ambițiile teritoriale ale Rusiei.
