În 1688, cu mult înainte de apariția internetului, un comerciant evreu din Amsterdam pe nume Joseph de la Vega publica „Confusion of Confusions”. Aceasta reprezintă prima carte despre burse și bule speculative din istorie. Astăzi, în era SpaceX și a criptoactivelor, mecanismele psihologice descrise atunci rămân valabile pentru investitorii moderni.
Nebunia din Amsterdam și psihologia pieței
Amsterdamul funcționa ca centru financiar al lumii în acea perioadă. Acolo se tranzacționau acțiunile pentru Compania Olandeză a Indiilor de Est, cea mai puternică corporație a epocii. De la Vega a urmărit fascinat comportamentul investitorilor. El a ajuns la o concluzie clară cu privire la modul în care reacționează mulțimile.
„Așteptarea unui eveniment creează o impresie mult mai profundă asupra jucătorilor la bursă decât evenimentul în sine”, notează autorul în cartea sa.
Dar cum arăta piața atunci? Într-o serie de dialoguri între un comerciant și un acționar, autorul descrie bursa ca pe o casă de nebuni, plină de superstiții ciudate și atracții compulsive. Confuzia oferă o imagine definitivă a psihologiei speculative. El explică direct că „Jocul [speculației] este o afacere de nebuni”, unde participanții au o tendință spre o joacă ritualică.
Ritualul strigătelor și al tranzacțiilor
Atmosfera din piață era de-a dreptul haotică, dominată de emoții primare și reacții fizice violente.
„Un membru al Bursei își întinde mâna, iar altul o prinde; astfel se vinde un anumit număr de acțiuni la un preț stabilit, tranzacția fiind confirmată printr-o a doua strângere de mână. O nouă strângere de mână marchează o altă ofertă, urmată apoi de o contraofertă. Palmele se înroșesc de la atâtea lovituri (cred că și de rușinea că oameni atât de respectabili își fac afacerile într-un mod atât de necuviincios). După strângerile de mână vin strigătele, după strigăte vin insultele, după insulte obrăznicia și alte insulte, apoi iar strigăte, îmbrânceli și noi strângeri de mână, până când afacerea este încheiată”, scrie de la Vega.
Și astăzi, deși românii nu se mai îmbrâncesc fizic pe holurile Bursei de Valori București, emoțiile se manifestă la fel de intens prin aplicațiile de tranzacționare de pe telefon. Când inflația mușcă din economii, mulți caută refugiu în acțiuni, ghidați de aceleași impulsuri. O analiză publicată recent de Hotnews explică exact acest mecanism psihologic. Investitorii nu cumpără realitatea, ci cumpără versiunea lor despre viitor.
Paradoxul veștilor bune și bula Bitcoin
Când o companie raportează rezultate excelente, piața nu întreabă dacă cifrele sunt bune, ci dacă depășesc așteptările. Când o bancă centrală reduce dobânzile, reacția pieței vizează diferența dintre realitate și anticipare.
V-ați gândit vreodată de ce scad acțiunile unei companii profitabile?
Am văzut asta recent la Nvidia. Firma a publicat rezultate record, dar acțiunile au scăzut pe bursă. o veste bună aduce pierderi, iar o veste proastă aduce profituri. Să fim serioși, pentru un observator neexperimentat pare irațional. Pentru piețe, însă, logica funcționează perfect. Prețurile reflectă viitorul imaginat, nu prezentul observat.
Această idee explică marile episoade speculative din ultimele decenii. În anii ’90, investitorii cumpărau companii de internet pentru promisiunea unei lumi digitale. În perioada 2020-2021, mulți nu cumpărau Tesla pentru numărul de automobile vândute efectiv. Cumpărau imaginea unei companii care urma să domine viitorul transportului (o viziune asimilată rapid de public). În timpul boomului criptomonedelor, oamenii nu cumpărau Bitcoin pentru utilitatea sa imediată, ci pentru posibilitatea unei revoluții în materie de bani digitali.
Turma și capcana succesului
Problema apare când poveștile devin din ce în ce mai frumoase. Când suficient de mulți oameni cred aceeași poveste, prețurile încep să se hrănească din propriul succes. Două secole mai târziu, istoricul Charles Mackay scria în cartea sa „Iluzii populare extraordinare și nebunia mulțimilor” una dintre cele mai cunoscute observații despre bulele speculative.
„Oamenii gândesc în turme; se va vedea că înnebunesc în turme, în timp ce își recapătă simțurile doar încet și unul câte unul.”
Numai că fenomenul nu îi afectează doar pe începători.
Cei mai vulnerabili sunt adesea tocmai oamenii de succes, pentru că succesul creează încredere. Iar piețele au un mod foarte eficient de a taxa excesul de încredere. Aceasta este lecția pe care Joseph de la Vega a descoperit-o în Amsterdam acum 338 de ani. Tehnologia se schimbă, produsele financiare se schimbă, dar natura umană rămâne fixată în aceleași tipare. Cartea tipărită în 1688 circulă și astăzi printre brokerii de pe Wall Street, în ediții revizuite care costă peste 150 de dolari exemplarul.
