Leguma ieftină care scade tensiunea arterială, confirmată de un studiu recent
Secretul pentru o tensiune arterială mai mică la bătrânețe s-ar putea să nu fie într-un medicament scump, ci pe taraba din piață. Și, mai surprinzător, pe propria limbă. Un studiu recent aruncă o lumină nouă asupra modului în care o legumă comună și accesibilă, sfecla roșie, poate ajuta la reglarea tensiunii, în special la persoanele în vârstă. Mecanismul este complet neașteptat și nu are legătură cu ce se credea până acum. Iată 5 lucruri esențiale pe care le-am aflat din cele mai noi cercetări.
1. Sfecla roșie, un aliat neașteptat pentru seniori
Un pahar de suc de sfeclă roșie pe zi a dus la o scădere semnificativă a tensiunii arteriale la adulții cu vârste cuprinse între 67 și 79 de ani. Aceasta este concluzia principală a unui studiu publicat în jurnalul științific Free Radical Biology and Medicine. Cercetarea, realizată printr-un trial clinic riguros, a comparat efectele sucului de sfeclă cu cele ale unui placebo la două grupuri de vârstă: tineri (18-30 ani) și seniori.
Rezultatele au fost clare. În timp ce la grupul de tineri nu s-a observat un impact statistic relevant, la seniori tensiunea arterială a scăzut vizibil. Studiul a fost conceput special pentru a exclude persoanele care sufereau deja de boli cardiovasculare, metabolice sau care aveau o tensiune foarte mare la începutul experimentului, pentru a izola cât mai bine efectul direct al consumului de sfeclă.
2. Secretul stă pe limbă, nu în pastile
Aici intervine surpriza. Scăderea tensiunii nu se datorează unui efect direct al nitraților din sfeclă asupra vaselor de sânge, ci unei transformări care are loc în cavitatea bucală. Sfecla este bogată în nitrați dietetici. Anumite bacterii care trăiesc pe limbă au capacitatea unică de a transforma acești nitrați în nitriți. Ulterior, nitriții sunt convertiți în oxid nitric (NO), o moleculă vitală care relaxează și dilată vasele de sânge, ducând la scăderea presiunii arteriale.
Studiul a descoperit că sucul de sfeclă a modificat echilibrul bacteriilor orale la seniori. Mai exact, a redus prezența unui grup de bacterii numit Prevotella. Se pare că aceste bacterii ar putea „fura” nitriții și i-ar direcționa pe o altă cale metabolică, împiedicând producția de oxid nitric. Prin reducerea lor, mai mulți nitriți devin disponibili pentru a scădea tensiunea. Practic, sfecla roșie „curăță” flora orală pentru a lăsa bacteriile benefice să lucreze eficient.
3. Nu doar sfecla: puterea nitraților din frunzele verzi
Sfecla roșie nu este singurul erou din această poveste. O altă legumă ieftină și plină de nutrienți, spanacul, funcționează pe un principiu similar. Spanacul este, de asemenea, foarte bogat în nitrați naturali care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea fluxului sanguin. Un studiu pe 27 de persoane a arătat că supa de spanac consumată zilnic timp de o săptămână a redus tensiunea arterială și rigiditatea arterială, comparativ cu grupul de control.
Pe lângă nitrați, spanacul mai are un as în mânecă: potasiul. Un singur pahar de suc de spanac (aproximativ 240 ml) poate furniza peste 14% din doza zilnică recomandată de potasiu. Acest mineral este esențial în reglarea tensiunii, deoarece ajută corpul să elimine excesul de sodiu prin urină, un factor cunoscut pentru creșterea valorilor tensionale.
4. Orice legumă în plus contează: dieta bate medicamentele?
Imaginează-ți o reducere de 14% a riscului de accident vascular cerebral și o scădere de 9% a riscului de atac de cord. Aceste cifre nu vin de la un medicament nou, ci de la o simplă ajustare a dietei. O meta-analiză amplă, care a revizuit 41 de studii clinice cu peste 8.400 de participanți, a confirmat că dietele bazate pe plante scad tensiunea arterială. Studiul, publicat în Journal of Hypertension, arată că nu este nevoie să devii vegan complet.
Chiar și dietele care includ cantități mici de carne și lactate, dar care prioritizează fructele, legumele, cerealele integrale și nucile, au un efect benefic semnificativ. Cea mai eficientă s-a dovedit a fi dieta DASH, care a redus tensiunea cu până la 8.74 / 6.05 mmHg comparativ cu o dietă obișnuită. Mesajul este simplu: fiecare porție de legume adăugată în farfurie contribuie la sănătatea inimii.
5. De ce nu funcționează la fel pentru toată lumea?
Efectul benefic al legumelor nu este universal și depinde de mai mulți factori. Studiul pe sfeclă a arătat clar o diferență legată de vârstă, mecanismul fiind mult mai eficient la seniori, al căror sistem natural de producere a oxidului nitric este deja slăbit. Corpul tinerilor are deja metode eficiente de a-și regla tensiunea, deci „ajutorul” din sfeclă nu produce o diferență la fel de mare.
Mai există și alte aspecte practice. Prepararea sub formă de suc, de exemplu, elimină o mare parte din fibrele valoroase ale spanacului sau sfeclei. Fibrele ajută la controlul glicemiei, al greutății și al colesterolului. De asemenea, persoanele care iau medicamente anticoagulante (pentru subțierea sângelui), precum warfarina, trebuie să fie atente la consumul de spanac, deoarece este bogat în vitamina K și poate interfera cu tratamentul. În final, accesibilitatea și costul legumelor proaspete rămân o barieră pentru mulți, conform experților precum Dr. Daniela Bartoș de la Spitalul Floreasca, care subliniază importanța politicilor de sănătate publică pentru a face aceste diete accesibile tuturor.
