Șefii justiției din România au lansat un atac direct la adresa politicienilor. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, acuză o campanie de denigrare a magistraților.
„Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție”, a afirmat Lia Savonea, șefa ÎCCJ.
Acuzații de subordonare politică
Și totul a culminat în ședința Secției pentru judecători de marți. Aici s-a adoptat o hotărâre pentru „apărarea independenței judecătorilor din România”. S-a decis sesizarea organismelor internaționale privind „atacul fără precedent la adresa justiției”.
Liviu Odagiu a explicat că hotărârea se bazează pe „manifestările exprese ale factorului politic la adresa puterii judecătorești”, pe „articole de presă” și pe „demersuri concrete ale unor politicieni, care au vizat un singur lucru: știrbirea independenței puterii judecătorești”.
Ce înseamnă asta concret pentru cetățeanul de rând care își caută dreptatea în instanță?
Până la urmă, miza este uriașă. „Datoria noastră este să oferim astăzi un răspuns cetățenilor, nu este datoria noastră să ne victimizăm și nu asta vă cer. Ci să încercăm să păstrăm forța și independența sistemului judiciar, a puterii judecătorești”, a declarat Odagiu.
El a lansat un avertisment sever. „Ceea ce vă cer este să garantăm drepturi și libertăți pentru cetățean. În condițiile în care judecătorii vor ajunge la statutul de funcționar public, vor ajunge o funcțiune a statului, echilibrul între forța statului și fragilitatea drepturilor și libertăților nu va avea cine să îl garanteze. Ceea ce s-a întâmplat a fost un mecanism, un plan prin care puterea judecătorească să fie subordonată politic și prin care independența judecătorească să fie coborâtă la nivelul statutului unui funcționar public”, a adăugat șeful CSM, acuzând „un plan prin care puterea judecătorească să fie subordonată politic”.
Replica pentru Ilie Bolojan și scandalul pensiilor
Așa cum arată informațiile publicate marți de Hotnews, Lia Savonea a luat cuvântul pentru a demonta criticile legate de pensiile magistraților.
Președinta ÎCCJ a spus că hotărârea CSM „e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă”. „S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii”, a afirmat magistratul, susținând că în spațiul public „S-au folosit jumătăți de adevăr”.
Cifrele au fost interpretate greșit.
Savonea a recunoscut privilegiile financiare, dar a atacat direct discursul fostului premier Ilie Bolojan. „Da, era adevărat că aveam niște condiții care erau generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem”, a explicat ea.
Dar acuzațiile vehiculate la televizor au provocat reacția dură. „Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru, la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că (pensionarea n.r.) se face de către toți judecătorii la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, a precizat Savonea. „Absolut fals”, a subliniat șefa ÎCCJ despre afirmațiile politicianului.
Prescripția și documentarul Recorder
Iar discuția nu s-a oprit la bani. Șefa instanței supreme a criticat atenția masivă acordată dosarelor penale, deși acestea reprezintă doar 13% din activitate. Aceasta a reclamat o „modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală”.
„A vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee, că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare, populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează”, a detaliat Savonea.
Să fim serioși, legile sunt făcute în Parlament.
„Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale. Atunci, stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului”, a declarat președinta ÎCCJ. Ea a adăugat că, în prezent, „Stigmatizăm judecătorul din materie penală” pentru cauze care „s-au bucurat de prescripția răspunderii penale”.
”Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil”, a completat magistratul.
Lia Savonea a reacționat și la filmul Recorder intitulat „Justiție capturată” (documentar care a strâns 5,5 milioane de vizualizări de la publicarea din 9 decembrie).
„Apropo de capturarea justiției, să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice, a Guvernului, a Parlamentului în România. Și sunt întru-totul de acord cu concluzia pe care tinde să o tragă această hotărâre, dacă vom reuși și o vom agrea: că scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a concluzionat ea, cerând răspicat: „Să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România”.
Ce instituții a sesizat CSM
În urma acestor dezbateri, judecătorii au trecut la fapte. Secția pentru judecători a CSM a decis să trimită sesizări către Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și OCDE.
Lista instituțiilor notificate mai include Rețeaua Curților Supreme, a Inspecțiilor Judiciare, a Consiliilor Judiciare, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni și asociațiile internaționale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ).
Documentul oficial va ajunge și pe masa primarului Nicușor Dan, la Guvern și la Ministerul Afacerilor Externe, instituție care coordonează procesul de aderare a României la OCDE.
