Liderii a 17 state cer ca noile priorități europene să nu reducă finanțarea agriculturii

„Următorul cadru financiar multianual trebuie să permită Europei să valorifice aceste oportunități, răspunzând în același timp provocărilor tot mai mari, inclusiv în materie de securitate și apărare, competitivitate, conectivitate, securitate energetică și reziliență. În același timp, acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor întemeiate pe tratate, care rămân coloana vertebrală a integrării europene și contribuie ele însele la abordarea acestor noi provocări”, au transmis liderii celor 17 state semnatare.

Scrisoarea îi este adresată lui Micheál Martin, prim-ministrul Irlandei și președinte în exercițiu al Consiliului UE, potrivit Euronews. Demersul precedă viitoarea revizuire a documentului Negotiating Box, prin care președinția orientează negocierile asupra bugetului și restrânge treptat opțiunile aflate în discuție.

Semnatarii avertizează că propunerea Comisiei reduce deja finanțarea în termeni reali

Negocierile pentru următorul cadru financiar multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii, au intrat într-o etapă decisivă.

Reducerile în termeni reali înseamnă diminuarea valorii finanțării după luarea în calcul a creșterii prețurilor.

În susținerea cererii, semnatarii arată că fondurile pentru coeziune și agricultură ajută zonele rurale și regiunile mai puțin dezvoltate, apropie nivelurile de dezvoltare ale statelor și consolidează piața unică. Ei leagă aceste finanțări și de competitivitatea economiei europene, securitatea alimentară și sprijinul concret pentru milioane de cetățeni.

În opinia lor, cele două politici s-au adaptat în repetate rânduri schimbărilor economice și sociale, păstrându-și obiectivele stabilite prin tratate. Beneficiile directe și indirecte se extind asupra economiilor întregii Uniuni.

Noile priorități europene au nevoie de resurse suplimentare

Grupul recunoaște că schimbarea mediului strategic aduce atât provocări, cât și oportunități pentru acțiuni europene comune. Finanțarea acestora trebuie asigurată prin resurse suplimentare adecvate, susțin semnatarii.

Liderii consideră că volumul total al bugetului înscris în documentul de negociere al președinției cipriote rămâne baza potrivită pentru acoperirea nevoilor de finanțare. Ei resping reducerea ambițiilor europene în această etapă.

Statele semnatare sunt:

• Bulgaria;
• Cipru;
• Croația;
• Estonia;
• Grecia;
• Italia;
• Letonia;
• Lituania;
• Malta;
• Polonia;
• Portugalia;
• Cehia;
• România;
• Slovacia;
• Slovenia;
• Spania;
• Ungaria.

Grupul propune schimbări la venituri și la rambursarea datoriei europene

Pentru finanțarea viitorului buget, liderii se declară dispuși să lucreze constructiv asupra veniturilor și să examineze următoarele opțiuni:

• Noi resurse proprii ale UE, adică venituri ale bugetului european, care să reducă presiunea directă asupra bugetelor naționale. Acestea trebuie să fie reale, echitabile, simple și neregresive, fără să apese proporțional mai mult asupra celor cu resurse mai mici. Semnatarii vor evalua ajustările pe care Comisia s-a angajat să le prezinte.
• O rambursare mai treptată a împrumutului NextGenerationEU, care ar putea lăsa mai mulți bani disponibili în următorul buget. Propunerea este condiționată de evaluarea efectului asupra costului total al rambursării.
• Instrumente europene de îndatorare limitate și orientate către priorități strategice clar identificate, în acord cu declarația comună din mai.

Liderii cer și eliminarea actualului sistem de reduceri acordate unor state membre la contribuțiile lor la bugetul european. Aceste corecții urmăreau să compenseze o povară excesivă a contribuțiilor, însă circumstanțele care le justificau inițial s-au schimbat fundamental, susțin semnatarii.

Grupul rămâne deschis colaborării cu președinția Consiliului UE. La evaluarea contribuției fiecărei țări, liderii cer să fie luate în calcul atât suma absolută, cât și nivelul de prosperitate și efortul relativ cerut statului respectiv.

Liderii celor 17 state semnatare au mai transmis: „Prin urmare, considerăm că finanțarea totală pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună ar trebui păstrată în următorul cadru financiar multianual. Așa cum am subliniat în Declarația noastră comună din 26 mai, aceste politici se confruntă deja cu reduceri în termeni reali în propunerea Comisiei, în pofida creșterii dimensiunii totale a cadrului financiar multianual. O reducere suplimentară nu ar moderniza bugetul UE; l-ar slăbi și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european. Mai mult, noul cadru financiar multianual implică deja o transformare fundamentală a structurii, programării și modului său de cheltuire”.