Titlu: Controversele din spatele sfaturilor de sănătate mintală pe TikTok: O analiză critică a conținutului viral

Investigația a scos la iveală o tendință alarmantă prin care influencerii din domeniul sănătății mintale utilizează un limbaj terapeutic inadecvat, promovează remedii rapide și suplimente bazate pe dovezi științifice limitate, iar uneori interpretează greșit simptomele patologice. Aceste tendințe nu fac decât să contribuie la confuzia și dezorientarea utilizatorilor, care pot deveni vulnerabili din punct de vedere emoțional.

Sfaturi discutabile și diagnostice eronate

Analiza a examinat cele 100 de videoclipuri celebre etichetate cu hashtag-ul #mentalhealthtips, iar experții în psihiatrie și psihologie au descoperit că 52 dintre acestea difuzau informații inexacte despre afecțiuni mentale precum depresia, anxietatea, traumele sau neurodivergența. Printre disfuncțiile prezentate în aceste videoclipuri se numără recomandări absurde, cum ar fi consumarea unei portocale sub duș pentru a reduce anxietatea, sau promovarea unor suplimente precum magneziu glicinat, șofran sau busuioc sfânt, toare fără dovezi puternice care să susțină eficiența.

Multe dintre videoclipuri confundă emoțiile normale cu semne ale unor tulburări psihice grave, creând o imagine distorsionată a sănătății mentale. De exemplu, emoții firești, cum ar fi tristețea sau frica cu privire la situații cotidiene sunt prezentate ca dovezi ale unei tulburări de personalitate borderline, indundând astfel ideea că trăirile normale ar echivala cu afecțiuni grave. Această patologică a normalului poate să conducă la stigmatizarea persoanelor care se confruntă cu adevărate probleme de sănătate mintală.

Reacții din partea specialiștilor și autorităților

Dr. David Okai, neuropsihiatru și cercetător la King’s College London, avertizează că utilizarea confuză a termenilor precum „bunăstare”, „anxietate” și „boală mintală” poate crea confuzii serioase. Din păcate, multe dintre videoclipurile virale se bazează pe experiențe personale limitate, care nu pot fi generalizate. Aceasta nu doar că este nepotrivită, dar poate influența negativ modul în care publicul înțelege sănătatea mintală.

Dan Poulter, fost ministru al sănătății și psihiatru NHS, a subliniat că aceste tipuri de videoclipuri tind să patologizeze emoții obișnuite, ceea ce nu doar că este înșelător, ci poate fi și jignitor pentru cei care se confruntă cu afecțiuni reale. Psihologul Amber Johnston a adus în discuție complexitatea realității tulburărilor de stres posttraumatic (PTSD), care sunt prezentate în clipuri de doar 30 de secunde, fără a reflecta adecvat această complexitate. Astfel de generalizări pot îngreuna tratamentul și recuperarea acestor persoane.

Măsuri și reglementări în curs

TikTok și-a exprimat angajamentul de a elimina conținutul care descurajează consultarea unui specialist sau care promovează tratamente periculoase. În Marea Britanie, platforma redirecționează utilizatorii către informații oficiale oferite de NHS atunci când aceștia caută termeni ca „anxietate”, „depresie” sau „autism”. Aceasta este o inițiativă necesară, având în vedere că numărul utilizatorilor care caută informații despre sănătatea mintală pe platforme sociale este în continuă creștere.

Chi Onwurah, deputat laburist și președinte al unei comisii pentru tehnologie, a atras atenția asupra faptului că legea pentru siguranța online necesită ajustări pentru a combate mai eficient răspândirea conținutului fals sau dăunător. Algoritmii care recomandă conținut pe platforme precum TikTok joacă un rol esențial în această ecuație, amplificând astfel riscurile asociate cu consumul de informații necontrolate.

Deputatul liberal-democrat Victoria Collins a cerut guvernului acțiuni urgente pentru protejarea publicului împotriva acestor riscuri, în timp ce Paulette Hamilton, președinta comisiei pentru sănătate și servicii sociale, a avertizat asupra pericolelor de a înlocui ajutorul specializat cu „sfaturi” din online, care pot fi complet inadecvate.

Nevoia de surse credibile în era digitală

Profesoara Bernadka Dubicka, responsabilă pentru siguranța online în cadrul Colegiului Regal al Psihiatrilor, a remarcat că, deși rețelele sociale pot contribui la creșterea conștientizării, diferențierea între informația valoroasă și cea daunatoare este crucială. Numai evaluările făcute de specialiști pot conduce la un diagnostic corect și la un tratament adecvat.

Un purtător de cuvânt al TikTok a subliniat că platforma colaborează activ cu experți din domeniul sănătății, inclusiv cu cei de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și NHS. În plus, se afirmă că 98% dintre informațiile dăunătoare sunt eliminate proactiv, înainte de a fi raportate.

Guvernul britanic a declarat că prin Legea siguranței online își propune să reducă impactul conținutului ilegal sau periculos, punând accent pe protecția minorilor. Aceasta include măsuri care restricționează accesul la informații potențial dăunătoare și care iubă siguranța utilizatorilor.

În concluzie, relevanța acestor discuții este vitală, având în vedere că tot mai multe persoane caută susținere și informații accesibile despre sănătatea mintală. Necesitatea de a filtra și a verifica conținutul rămâne un subiect crucial în cunoașterea corectă și în promovarea bunăstării mentale a utilizatorilor pe platformele sociale. Numai astfel se poate realiza o informare adecvată și susținerea reală a celor care au nevoie de ajutor.

Sursa: aici