Un schimb dur de replici a izbucnit între Ministerul Apărării Naționale și Ambasada Rusiei la București. Mărul discordiei? Minele marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. În timp ce diplomații ruși arată cu degetul spre Ucraina, MApN susține că responsabilitatea aparține exclusiv Federației Ruse, acuzând Moscova de distorsionarea realității.
Acuzațiile Ambasadei Rusiei
Totul a pornit de la o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care afirmase că România a „căpătat ceva experienţă în zona de deminare, având în vedere ultimii ani, cu minele din Marea Neagră din partea Federației Ruse”. Joi, Ambasada Rusiei la București a reacționat pe Facebook, încercând să demonteze spusele ministrului. Diplomații ruși au fost categorici.
„Minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au exclusiv origine ucraineană și nu au nicio legătură cu Rusia, fapt bine cunoscut de specialiștii Ministerului apărării”, a transmis ambasada. Mai mult, aceștia au venit și cu cifre. Iar pentru a-și susține punctul de vedere, au invocat o avertizare mai veche a FSB. „Încă din martie 2022, Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei avertiza că 420 de mine marine ancorate produse în prima jumătate a secolului XX au fost instalate de forțele navale ale Ucrainei la accesul către porturile Odessa, Oceakov, Cernomorsk și Iujnîi”.
Dar cum au ajuns aceste mine să plutească liber? Explicația oficialilor ruși este simplă. „Din cauza furtunilor, cablurile care legau minele de ancorele de fund s-au rupt, după care acestea s-au deplasat liber (au derivat) în partea de vest a Mării Negre şi în strâmtoarea Bosfor”.
Replica tăioasă a MApN
Răspunsul nu s-a lăsat așteptat.
Vineri, Ministerul Apărării Naționale a publicat propria sa clarificare, tot pe Facebook, contrazicând direct versiunea prezentată de diplomații ruși. Tonul a fost unul ferm, plasând întreaga responsabilitate în tabăra Moscovei.
„În legătură cu precizările de presă ale Ambasadei Federației Ruse la București din 26 martie, legate de minele din Marea Neagră, Ministerul Apărării Naționale face următoarele clarificări: Situația creată de minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au la origine exclusiv acțiunile Federației Ruse împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, fapt bine cunoscut de reprezentanții Ambasadei Federației Ruse la București”, a transmis MApN.
Până la urmă, cum stau lucrurile? Reprezentanții ministerului român consideră că argumentele părții ruse sunt doar o tactică de dezinformare. „Încercările repetate de a distrage atenţia opiniei publice de la cauzele evidente ale ameninţărilor de la Marea Neagră sunt doar manifestări ale intenţiei Federaţiei Ruse de a distorsiona realitatea”, au conchis oficialii MApN.
Un război al declarațiilor
Dincolo de acuzațiile punctuale, asistăm la un veritabil război al narațiunilor. Pe de o parte, Rusia încearcă să acrediteze ideea că pericolul vine de la armamentul vechi, ucrainean, scăpat de sub control. E drept că povestea celor 420 de mine (o cifră destul de precisă, nu-i așa?) a fost lansată de FSB-ul rusesc încă din martie 2022. Numai că, pe de altă parte, poziția MApN este că problema de fond nu este vechimea minelor, ci agresiunea militară care a generat întregul context de insecuritate din bazinul Mării Negre.
