Marea Britanie are 1,02 milioane de români cu rezidență legală și 1,47 milioane de cereri de ședere

Documentele consultate de G4Media folosesc registre de rezidență permanentă pentru valoarea inferioară și evidențe administrative extinse pentru cea superioară. Cifrele naționale au ani de referință diferiți și descriu categorii distincte: rezidenți, titulari ai unor certificate de rezidență, cereri de ședere sau lucrători.

În Marea Britanie, cererile de ședere și rezidenții sunt numărați separat

În Marea Britanie, 1,02 milioane de români dețin rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent. Aproximativ 100.000 de români au obținut cetățenia britanică. Comunitatea românească este cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni din această țară.

Până la sfârșitul lunii iunie 2026, cetățenii români depuseseră 1,47 milioane de cereri prin schema de acordare a dreptului de ședere EU Settlement Scheme (EUSS). Programul se adresează cetățenilor Uniunii Europene care locuiau în Regatul Unit înainte de Brexit, ieșirea țării din Uniune. Cifra reprezintă cereri administrative.

Pentru Anglia și Țara Galilor, numărul rezidenților români a ajuns la 805.000 în 2025, față de 310.000 în 2016.

Există și întoarceri în România: aproximativ 39.000 de persoane au revenit din Marea Britanie între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026. Documentele Ministerului Muncii plasează România pe primul loc în Europa după numărul plecărilor din Regatul Unit.

Spania și Italia înregistrează comunitățile prin indicatori diferiți

În Spania, Institutul Național de Statistică înregistra 609.270 de rezidenți români la 1 ianuarie 2025. Separat, Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 cetățeni români cu certificat de rezidență valabil. Cele două valori provin din evidențe diferite.

La sfârșitul lunii aprilie 2026, 346.290 de români cotizau la sistemul spaniol de securitate socială. Aproape 55.000 lucrau pe cont propriu. Comunitatea românească era a doua ca mărime din Spania, după cea marocană.

Dintre rezidenții români înregistrați de institutul spaniol de statistică, aproape 129.000 erau tineri, reprezentând 21,16% din comunitate.

Italia avea înregistrați în 2025 un număr de 1.053.042 de rezidenți români: 592.684 de femei și 460.358 de bărbați.

În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români. Aceștia erau împărțiți în 545.433 de salariați, 44.970 de independenți și 8.362 de persoane care lucrau pe proiecte. Totodată, 53.432 de români erau titulari de întreprinderi individuale.

Distribuția pe domenii de activitate cuprinde următoarele ponderi:

• 15% în servicii prestate familiilor sau la domiciliu;
• 7% în hoteluri și restaurante;
• 5,5% în comerț;
• 16,5% în construcții;
• 6,1% în agricultură.

În Italia sunt și 42.510 pensionari români. În anul școlar 2023/2024, școlile italiene au avut înscriși 147.926 de elevi români.

Românii din Germania au o rată de ocupare peste cea a cetățenilor germani

La 31 decembrie 2025, Registrul Central pentru Evidența Străinilor din Germania număra 903.770 de cetățeni români, adică 6,4% din populația străină. Dintre aceștia, 510.600 erau bărbați și 393.170 femei. Pentru cele două categorii, documentele indică ponderi de 6,9%, respectiv 5,9%.

Rata de ocupare a românilor, indicatorul care arată proporția persoanelor care lucrează în populația analizată, era de 72,7%. Aceasta era cea mai ridicată dintre cetățenii Uniunii Europene din Germania și depășea nivelul de 71% înregistrat pentru cetățenii germani.

Pentru noiembrie 2025, documentele Ministerului Muncii indicau 558.950 de români angajați. În categoriile enumerate figurau 522.910 persoane cu contribuții la securitatea socială și 89.740 cu activități independente sau marginale.

Comunitatea este descrisă în documente ca fiind preponderent tânără și activă pe piața muncii. Copiii și adolescenții de 0-15 ani reprezintă aproximativ 10%-15%, iar persoanele de 16-29 de ani, aproximativ 25%-30%.

Franța atrage lucrători detașați și sezonieri

Comunitatea românească din Franța este estimată de misiunea diplomatică românească la 450.000-500.000 de cetățeni. Estimarea este folosită în condițiile în care Franța nu are statistici oficiale pe criterii etnice, minoritățile naționale nefiind recunoscute.

În 2024, România ocupa locul al doilea între țările de proveniență ale angajaților detașați în Franța, cu peste 15.800 de lucrători trimiși temporar să muncească acolo. Aceștia activau mai ales în construcții și agricultură. În total, 73,1% dintre angajații detașați în Franța proveneau din state ale Uniunii Europene.

Alți peste 25.000 de români muncesc sezonier în Franța, în special în agricultură.

În Țările de Jos, evidențele includ separat rezidenții și lucrătorii temporari

Țările de Jos aveau 63.848 de rezidenți români înregistrați oficial. Numărul lucrătorilor mobili, temporari și sezonieri este estimat anual la 80.000-120.000. În anul universitar 2024-2025, aproape 8.000 de studenți români erau înscriși la studii în această țară.

Pentru alte comunități europene, documentele prezintă următoarele cifre:

• Austria: 155.721 de români înregistrați oficial la 1 ianuarie 2025;
• Cipru: 45.000 de români, reprezentând 4%-5% din populația țării;
• Grecia: 28.250 de români, dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena;
• Suedia: 25.000-30.000 de persoane;
• Danemarca: 17.000-20.000 de persoane;
• Estonia: 1.000-1.500 de persoane.

Salariile mai bune motivează plecarea, dar majoritatea tinerilor nu o planificau

Peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Este cel mai ridicat nivel după 1990, când numărul plecărilor definitive a fost de 96.929. Migrația temporară, care include persoanele plecate pentru o perioadă determinată să lucreze în străinătate, este mai numeroasă.

Barometrul Național al Tinerilor, realizat de INSCOP la finalul anului 2025, arăta că 66,2% dintre cei chestionați considerau munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

Pentru 64,7%, principalul motiv al unei eventuale plecări era un loc de muncă mai bine plătit. Dacă ar emigra, 76,9% dintre participanți spuneau că familia le-ar lipsi cel mai mult.

Intențiile pentru perioada imediat următoare erau însă diferite: 70,6% declarau că nu plănuiau să plece din România pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni.

Imigrația nu a compensat scăderea naturală a populației României

La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la începutul anului precedent. Datele demografice anunțate de INS în august indică drept cauză principală sporul natural negativ, adică mai multe decese decât nașteri.

În 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 de persoane. Acest sold migrator pozitiv, în creștere față de anii precedenți, nu a compensat scăderea naturală. Fără contribuția sa, populația rezidentă a României ar fi fost sub 19 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026. INS arată că România s-a transformat într-o țară de imigrare. Dintre persoanele care au imigrat în România, 57,9% au fost bărbați.

Îmbătrânirea demografică s-a accentuat: ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani a crescut de la 20,3% în 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026. În același interval, ponderea copiilor în populație a coborât de la 15,4% la 15,1%.