Ordinea internațională a suferit transformări semnificative în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a reconfigurării relațiilor dintre state. Mark Carney, premierul Canadei, discută despre aceste schimbări într-un eseu publicat în seria „The World Ahead 2026” de către The Economist. Carney subliniază că actuala criză nu este doar o problemă diplomatică, ci și o provocare fundamentală pentru țările care s-au dezvoltat în cadrul vechiului sistem internațional.
Carney afirmă că „sistemul internațional a fost rupt”. Acest lucru devine evident prin blocajele din Consiliul de Securitate al ONU, care nu reușește să impună consecințe pentru încălcările dreptului internațional. De asemenea, Statele Unite au început să adopte o abordare mai unilaterală și tranzacțională, în defavoarea cooperării multilaterale. Această schimbare a adus instabilitate pentru țările medii, cum ar fi Canada, care depind de un sistem internațional bazat pe reguli.
Un concept cheie pe care Carney îl propune este „geometria variabilă”. Acesta se referă la formarea unor alianțe adaptabile, în funcție de interesele specifice ale țărilor. Această abordare permite statelor să colaboreze pe teme concrete, fără a fi constrânse de structurile multilaterale tradiționale. De exemplu, în loc să se aștepte la o acțiune globală coordonată, țările pot forma parteneriate pentru a face față unor provocări specifice, cum ar fi dezvoltarea de resurse critice sau sprijinul militar pentru Ucraina.
Carney subliniază că Canada aplică deja aceste strategii în mod activ. De exemplu, în domeniul comerțului, Canada a semnat un acord economic și de securitate cu Uniunea Europeană, fiind unul dintre cele mai cuprinzătoare acorduri de acest tip semnate de o țară non-membră a UE. De asemenea, Canada își diversifică relațiile comerciale cu Mexic și își întărește prezența în Asia.
Pe lângă inițiativele comerciale, Canada își crește semnificativ cheltuielile pentru apărare. Țara intenționează să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO. Aceasta nu este doar o măsură de securitate, ci și o oportunitate pentru dezvoltarea unor sectoare economice precum inteligența artificială și securitatea cibernetică.
În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, Canada a devenit cel mai mare contributor per capita în cadrul coaliției internaționale care sprijină Kievul. Carney a menționat că prezența unei brigade operaționale canadiene în Letonia reprezintă un angajament serios din partea Canadei în apărarea Ucrainei și a securității europene.
Un alt aspect important al geometriei variabile este strategia Canadei privind mineralele critice. Canada se situează printre primele cinci țări la nivel mondial în ceea ce privește resursele minerale esențiale. Carney propune formarea unui „club de cumpărători” în cadrul G7 pentru a reduce dependența de China în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare. Această inițiativă nu se limitează doar la extracție, ci vizează asigurarea accesului constant la resursele necesare tranziției energetice și industriei de apărare.
Abordarea Canadei față de China ilustrează de asemenea nuanțele geometriei variabile. Carney a descris strategia ca o formă de „angajament cu geometrie variabilă”, care implică colaborarea în domeniile de interes comun, dar menținerea unei distanțe în zonele sensibile pentru securitatea națională. Relațiile dintre Canada și China s-au îmbunătățit recent, cu întâlniri oficiale între lideri și o deschidere mai mare în domeniul cooperării climatice.
Summitul G7 prezidat de Carney a demonstrat, de asemenea, aplicarea acestei noi geometriei. Prima zi s-a concentrat pe problemele tradiționale ale G7, în timp ce a doua zi a inclus lideri din state emergente și discuții despre bunurile comune globale și cooperarea în domeniul energetic. Carney a recunoscut că, deși lumea nu funcționează perfect în acest nou cadru, există un interes real din partea multor țări pentru cooperarea pe teme esențiale.
Pentru țările medii, mesajul lui Carney este clar. Acestea trebuie să înțeleagă că vechiul sistem multilateral nu mai funcționează la capacitate maximă. Este necesară o adaptare la noile realități internaționale. Geometria variabilă oferă un cadru prin care se pot forma coaliții flexibile în funcție de interesele specifice. Canada își propune să valorifice resursele de care lumea are nevoie și să promoveze valori fundamentale, cum ar fi pluralismul și diversitatea.
Această schimbare de paradigmă reprezintă o provocare, dar și o oportunitate pentru țările care sunt dispuse să se adapteze. Adaptarea la noile condiții internaționale va determina succesul în gestionarea relațiilor internaționale.
