Miliardarii ar trebui să se confrunte cu o rată minimă de impozitare, potrivit unui raport

Miliardarii ar trebui să se confrunte cu o rată minimă de impozitare, potrivit unui raport care a constatat că unii dintre mega-bogații lumii plătesc puține sau chiar deloc impozite.

Observatorul fiscal al UE a declarat că majoritatea oamenilor plătesc o rată mai mare decât cei super-bogați, care, potrivit acestuia, pot folosi structuri de afaceri complexe pentru a evita impozitarea.

Acesta a sugerat că o rată minimă de impozitare de 2% asupra averii globale a miliardarilor ar aduce 250 de miliarde de dolari (205 miliarde de lire sterline) pe an.

Există aproximativ 2.500 de miliardari cu o avere combinată de 13 trilioane de dolari.

Raportul realizat de Observatorul fiscal al UE, care face parte din Școala de economie din Paris, a analizat cât de reușite au fost eforturile depuse în ultimii 10 ani pentru a se asigura că persoanele fizice și companiile își plătesc partea lor echitabilă.

Potrivit acestuia, schimbul automat de informații privind conturile persoanelor bogate în peste 100 de țări a redus semnificativ evaziunea fiscală offshore.

Cu toate acestea, miliardarii reușesc să scape fără a plăti rate de impozitare egale cu 0% sau 0,5% din averea lor „datorită utilizării frecvente a companiilor fantomă pentru a evita impozitarea veniturilor”, a spus acesta.

Quentin Parrinello, consilier politic principal la Observatorul Fiscal al UE, a declarat că miliardarii mondiali „își structurează averea astfel încât să nu genereze multe venituri impozabile”.

El a recunoscut că țările care pun în aplicare o taxă de 2% pe miliardari poate părea „utopică”, dar „la fel a fost și ideea de a cere băncilor elvețiene să facă schimb de informații fiscale cu autoritățile fiscale în urmă cu 10 ani, iar acum aceasta este o prevedere centrală a luptei împotriva evaziunii fiscale”.

În timp ce raportul a lăudat un acord încheiat în 2021 între 140 de țări diferite pentru a se asigura că societățile plătesc cel puțin 15% din impozitul pe profit, acesta a afirmat că planul a fost „dramatic slăbit” de atunci de o „listă tot mai mare de lacune”.

Joseph Stiglitz, economistul american laureat al Premiului Nobel, a sugerat într-o introducere la raport că inechitatea în materie de impozitare reprezintă un risc pentru democrație.

„Dacă cetățenii nu cred că toată lumea își plătește partea lor echitabilă de taxe – și mai ales dacă văd că bogații și corporațiile bogate nu își plătesc partea lor echitabilă – atunci vor începe să respingă impozitarea.

„De ce ar trebui să le dea banii câștigați cu greu când cei bogați nu o fac? Această disparitate fiscală flagrantă subminează buna funcționare a democrației noastre; adâncește inegalitatea, slăbește încrederea în instituțiile noastre și erodează contractul social.”

Dl Parrinello a sugerat că țările ar putea folosi următorul summit G20, care va avea loc peste aproape un an în Brazilia, pentru a discuta despre un impozit pentru mega-bogați.

El a spus că, deși acordurile internaționale sunt de preferat, „trebuie să fim, de asemenea, realiști” și a precizat că există propuneri prezentate în raportul Observatorului fiscal al UE pe care țările le pot urmări în mod unilateral.

Unii dintre cei mai bogați oameni din lume s-au angajat să doneze cea mai mare parte a averii lor. Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, filantropul Melinda French Gates și investitorul miliardar Warren Buffett au înființat în 2010 „Giving Pledge” pentru a „stabili un nou standard de generozitate în rândul celor ultra-bogați”.

În urma unei serii de modificări fiscale în 2013, dl Buffett a recunoscut că, deși rata sa de impozitare a crescut, plătește în continuare un procent mai mic decât secretarul său.

„Probabil că voi fi cel mai puțin plătitor de taxe din birou”, a declarat el la acea vreme.

Dl Stiglitz a declarat că abordarea echității fiscale și colectarea veniturilor este „critică” pentru societate, „în condițiile în care țările din întreaga lume se confruntă cu provocările legate de schimbările climatice, pandemiile și inegalitatea, iar guvernele trebuie să facă investiții esențiale în educație, sănătate, infrastructură și tehnologie”.

Unul dintre semnatarii relativ recenți ai Giving Pledge este MacKenzie Scott, o autoare și fostă soție a fondatorului Amazon, Jeff Bezos.

Ca parte a divorțului lor, în urmă cu patru ani, ea a primit o participație de 4% din gigantul comerțului cu amănuntul online. De atunci, dna Scott a donat aproximativ 14 miliarde de dolari și, potrivit revistei Forbes, are în prezent o valoare de aproximativ 33,6 miliarde de dolari.

Fostul ei soț de 25 de ani, dl Bezos, este al treilea cel mai bogat om din lume, cu o avere de 148 de miliarde de dolari. Anul trecut, el a declarat pentru CNN că vrea să doneze cea mai mare parte a averii sale.

Elon Musk, proprietarul companiei X, fostul Twitter și co-fondator și lider al Tesla și SpaceX, este în prezent cel mai bogat om din lume, potrivit Forbes, cu o avere de 225 de miliarde de dolari.