Anuntul oficial al ANAF despre o frauda uriasă un prejudiciul de 12 milioane de lei

Cum funcționa schema orelor tăiate din pix

Hai să vedem cum operau exact acești prestatori de servicii de pază și protecție. Verificările au scos la lumină neconcordanțe majore între volumul real de muncă și actele oficiale depuse la stat. Oamenii prestau ore suplimentare pe bandă rulantă pentru a putea acoperi toate contractele încheiate cu beneficiarii. Numai că lucrurile stăteau complet diferit pe hârtie.

În declarațiile D112 depuse de angajator, unii salariați figurau în mod fals cu doar 8 ore lucrate într-o întreagă lună.

Cifrele raportate nu aveau nicio legătură cu realitatea din teren.

Dincolo de pontajele fictive, inspectorii au luat la puricat și operațiunile bancare ale societății. Au descoperit retrageri masive de numerar. Scopul declarat al acestor trageri de bani era plata salariilor către personalul de pază. Totuși, sumele respective nu se regăseau absolut deloc în declarațiile fiscale. Firma ajunsese să declare la stat doar 15% din obligațiile fiscale reale pe care le datora pentru forța de muncă utilizată.

Cererea de insolvență și refuzul de a preda actele

V-ați gândit vreodată la ce tertipuri apelează unii patroni când simt că se strânge lațul controalelor? Pentru a bloca recuperarea datoriilor, conducerea a apelat la o portiță legală binecunoscută. Mai exact, la data de 27.08.2024, societatea a solicitat deschiderea procedurii generale a insolvenței. Legea spune clar că, de la data deschiderii acestei proceduri, se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru recuperarea creanțelor fiscale datorate.

Dar mutarea ridică semne mari de întrebare. Activitatea firmei a crescut mare în perioada ianuarie 2024, decembrie 2025. În acest interval, numărul de salariați asigurați a explodat pur și simplu, urcând de la 68 la 264 de persoane.

Într-un raport detaliat publicat recent de Adevarul se arată că atitudinea conducerii pe durata controlului a fost una de blocaj total. Reprezentanții instituției au explicat exact cu ce s-au confruntat pe teren.

„Pe tot parcursul verificărilor, contribuabilul a refuzat în mod sistematic să colaboreze pentru stabilirea situației de fapt și nu a pus la dispoziția organelor de control documentele financiar-contabile solicitate pentru clarificarea stării de fapt fiscale”, precizează ANAF.

Nota de plată și plângerile penale

Iar consecințele acestui mod de operare (documentat pas cu pas de inspectori) se traduc printr-o gaură imensă în bugetul public. Banii opriți teoretic pentru dările către stat nu ajungeau niciodată în trezorerie.

Potrivit autorităților, „societatea nu a reținut și nu a virat impozitele și contribuțiile salariale, cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prejudiciind bugetul general consolidat al statului cu suma de 12.432.961 lei.”

E drept că statul nu lasă lucrurile așa. Având în vedere gravitatea aspectelor constatate, inspectorii au anunțat că vor fi dispuse măsurile legale care se impun. Aceasta include sesizarea organelor de urmărire penală, în condițiile legii.

Controale extinse la nivel național

Acest caz din județul Iași nu este o acțiune izolată a fiscului. Controlul antifraudă a fost realizat ca parte a unei linii de acțiune inițiate la nivel național. Ținta principală a acestei campanii o reprezintă verificarea legalității activităților prestate de companiile de pază și protecție.

Și selecția firmelor controlate nu se face la întâmplare. Contribuabilii sunt aleși pe baza unei analize stricte de risc. Aceasta presupune evaluarea datelor și informațiilor pe care ANAF le are deja la dispoziție, fiind luate în calcul inclusiv obiectivele de pază pe care aceste firme le-au contractat pe plan local sau regional.

Agenția urmărește asigurarea unei conformări fiscale corecte a operatorilor din acest domeniu, promovând principiul echității pentru protejarea concurenței loiale pe piață și respectarea obligațiilor față de bugetul de stat.