Ministerul Justiției subliniază slăbiciunile proiectului de lege 5G

După ce a analizat atent noul proiect de lege, Ministerul Justiției spune că este necesară justificarea temeinică a criteriilor avute în vedere pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv detalii cu privire la procedura de retragere a aceste autorizări. Inițiatorii proiectului trebuie să justifice inclusiv decizia de a acorda premierului autoritatea de a acorda sau revoca acesată autorizație. Nu este analizat nici impactul avut de acestui proiect asupra mediului de afaceri.

În completare, Ministerul spune că sunt absolut necesare acele detalii suplimentare privind respectarea procedurii de reglementare, nefiind suficientă publicarea proiectului pe pagina de internet a inițiatorului. Trebuie explicate condițiile tehnice care trebuie respectate, lucru care nu a fost încă stabilit concret. Sau alte normele clare de implementare.

Ministerul Justiției arată de asemenea că, trebuie stabilită compatibilitatea dintre acest proiecte de lege și normele europene privind libera circulație a mărfurilor, acest lucru revine Ministerului Afacerilor Externe. Sunt și măsuri care încalcă libera competiție și acest lucru ar trebui stabilit de Consiliul Concurenței.

Specialiștii au observat de asemenea că punctul 5 din proiect, care acordă autoritate CSAT este neclar, o măsură care duce la lipsa unei predictibilități. Mai ales că nu există acele criterii clare pe baza cărora se pot lua decizii.

Ministerul Justiției spune clar: având în vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare și obiective reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor articolului 1, aliniat (3) și (5) din Constituție. Experții au dat și exemple de cazuri câștigate în contra unor astfel de decizii în România și în alte state europene.

Proiectul de lege privind furnizorii 5G a ajuns la CES pentru avizul Comisiei pentru dezvoltare economică, competitivitate și mediu de afaceri, Comisia pentru drepturi și libertăți cetățenești, egalitate de șanse și de tratament, Comisia pentru relațiile de muncă, politică salariată, incluziune socială, protecție socială și sănătate, Comisia pentru agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă, Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură, Comisia pentru protecția consumatorului și concurență loială, Comisia pentru cooperație, profesii liberale și activități independente, Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile, Comisia pentru administrație publică și ordine publică.

Articol preluat de pe ComputerBlog.ro.