Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a pus pe masa contracte de aparare uriase, de peste 54 de miliarde de dolari, chiar in deschiderea summitului de la Ankara. Miza este o cooperare masiva intre Europa si America de Nord, dar planul se loveste frontal de strategia Uniunii Europene, care vrea sa tina banii acasa prin politica de achizitii interne.
Viziunea NATO si presiunea pe bugete
Rutte a fost extrem de clar in privinta directiei. „Lumea va vedea industrii din America de Nord și Europa lucrând împreună, inovând și dezvoltând capabilități militare de nouă generație. Acestea sunt, cu adevărat, capabilități «Made in NATO»”, a declarat secretarul general.
Asta in timp ce aliatii europeni si Canada au plusat deja cu 139 de miliarde de dolari la bugetele de aparare fata de anul precedent. Iar pentru 2026, calculele arata o noua crestere de 11 procente. Tinta finala asumata pana in 2035 este alocarea a 5% din PIB pentru armata.
Dar ce inseamna asta concret pentru o tara ca Romania, aflata pe flancul estic? Inseamna presiune directa pe bugetul national pentru a cumpara rapid sisteme compatibile si gata de lupta, indiferent daca ele vin de pe liniile de productie din Washington sau din Paris.
Banii Europei raman in Europa
Comisia Europeana trage insa in alta directie. Bruxelles-ul a pus la bataie programul SAFE de 150 de miliarde de euro, care impune o regula stricta. Mai exact, componentele din afara spatiului comunitar nu pot depasi 35% din valoarea unui sistem de armament finantat prin acest mecanism. Si programul european de sprijin pentru Ucraina (in valoare de 90 de miliarde de euro) restrange posibilitatea utilizarii fondurilor pentru achizitia de echipamente militare produse in afara Uniunii.
In proiectul viitorului buget multianual al UE este prevazuta o alocare de 131 de miliarde de euro pentru aparare.
„Prin consolidarea industriei noastre de apărare contribuim și la o NATO mai puternică. Contribuabilii europeni se așteaptă ca investițiile lor să sprijine economia Uniunii”, a afirmat un oficial al Uniunii Europene. Compromisul discutat luni de zile pentru Programul European pentru Industria de Aparare (EDIP) permite finantarea productiei sub licenta straina doar daca producatorul european primeste drepturile de proiectare pana la sfarsitul anului 2033.
Compromisul transatlantic si noile rachete
Pe baza datelor furnizate de Adevarul, ne dam seama rapid ca industria actuala gafaie sub greutatea comenzilor. „Anul trecut am planificat, anul acesta implementăm”, a declarat Mark Rutte.
Sa fim seriosi, fabricile de armament pur si simplu nu fac fata cererii de pe front.
„Nu există suficientă capacitate industrială nici de o parte, nici de cealaltă a Atlanticului. Avem nevoie de toate resursele disponibile și cât mai rapid”, a declarat un inalt oficial al Aliantei. La randul ei, Tarja Jaakkola, secretar general adjunct al NATO responsabil pentru industrie, inovare si armamente, a transmis un avertisment clar. „Este important să ne asigurăm că forțele armate primește toate capabilitățile de care au nevoie pentru apărarea comună”, a declarat aceasta.
Dan Kliman, vicepresedinte al German Marshall Fund, vede o cale de mijloc. „Există o anumită tensiune între abordarea europeană și conceptul «Made in NATO», dar poate exista și un compromis. Majoritatea statelor membre ale Uniunii fac parte și din NATO, iar multe dintre platformele militare vor fi dezvoltate pe teritoriul UE”, a explicat analistul.
Lista de cumparaturi anuntata la Ankara este uriasa. Vorbim despre aeronave de supraveghere GlobalEye produse de Saab si transportoare strategice Airbus A400M. Mai mult, companiile americane si europene bat palma pentru productia de rachete antiaeriene Stinger in Europa, extinderea productiei rachetelor AMRAAM si un nou centru european de mentenanta pentru sistemele Patriot. Lockheed Martin si Rheinmetall vor fabrica rachete tactice ATACMS direct in Germania.
Pentru tarile aflate in apropierea granitelor Rusiei, viteza bate orice politica industriala. Danemarca, Finlanda, Germania si Norvegia au anuntat oficial la Ankara intentia de a achizitiona drone de supraveghere MQ-4C Triton produse de compania americana Northrop Grumman.
