Statele Unite și Iranul au început joi, la Geneva, o nouă rundă de negocieri indirecte pe tema programului nuclear al Teheranului, într-un context de tensiuni maxime. Discuțiile, considerate o ultimă șansă pentru diplomație, au loc în timp ce administrația Trump a desfășurat un număr masiv de avioane și nave de război în Orientul Mijlociu pentru a presa Iranul să accepte un acord, scrie Associated Press.
Delegația americană este condusă de trimisul special Steve Witkoff, un dezvoltator imobiliar miliardar și prieten al președintelui Donald Trump, alături de ginerele acestuia, Jared Kushner. Potrivit Associated Press, din partea Iranului participă ministrul de Externe Abbas Araghchi. Negocierile sunt din nou mediate de Oman, prin ministrul său de Externe, Badr al-Busaidi, care a sosit joi pentru a facilita a treia rundă de discuții indirecte.
Avertismentul Iranului: „Nu ar exista un învingător”
Înaintea întâlnirii de la Geneva, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat asupra consecințelor unui conflict militar. Într-un interviu filmat miercuri, acesta a declarat că un război cu SUA ar fi unul devastator.
„Nu ar exista un învingător pentru nimeni – ar fi un război devastator”, a spus Araghchi. Acesta a adăugat că întreaga regiune ar putea fi implicată. „Din moment ce bazele americanilor sunt împrăștiate în diferite locuri din regiune, atunci, din păcate, poate că întreaga regiune ar fi angajată și implicată, deci este un scenariu foarte teribil.”
Negocieri intense, dar cu propuneri „constructive”
Discuțiile de joi s-au întrerupt după aproximativ trei ore, dar convoaiele diplomatice au fost văzute revenind la reședința diplomatică omaneză câteva ore mai târziu, aparent pentru a relua negocierile. Mediatorul omanez s-a arătat optimist. „Am făcut schimb de idei creative și pozitive la Geneva astăzi”, a declarat Badr al-Busaidi. „Sperăm să facem mai multe progrese.”
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a descris negocierile ca fiind „foarte intense” și a menționat că au fost oferite „propuneri constructive” atât pe probleme nucleare, cât și pe tema relaxării sancțiunilor. Optimismul este împărtășit și de experți. „S-ar putea să nu existe încă un progres la sfârșitul acestei zile, dar însuși faptul că echipa SUA se întoarce arată că există suficient teren comun între cele două părți”, a spus Ali Vaez, expert pe Iran la International Crisis Group.
Ce vor SUA și ce refuză Teheranul
Miza negocierilor este uriașă. Administrația Trump dorește ca Iranul să oprească complet îmbogățirea uraniului și să renunțe la programul său de rachete cu rază lungă de acțiune, precum și la sprijinul pentru grupări armate precum Hamas și Hezbollah. De cealaltă parte, Iranul susține că va discuta doar probleme nucleare și insistă că programul său atomic are scopuri pașnice.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că Iranul „încearcă mereu să reconstruiască elemente” ale programului său nuclear. El a precizat că Teheranul nu îmbogățește uraniu în acest moment, „dar încearcă să ajungă la punctul în care, în cele din urmă, vor putea”. După ce Trump a anulat acordul nuclear din 2015, Iranul a accelerat îmbogățirea uraniului la o puritate de 60%, un pas tehnic scurt până la nivelul de 90% necesar pentru armele nucleare. Agențiile de informații americane evaluează că Iranul „a întreprins activități care îl poziționează mai bine pentru a produce un dispozitiv nuclear, dacă alege să o facă”.
Tensiuni militare și economice în regiune
Acumularea de forțe militare americane în regiune a alimentat îngrijorări privind un posibil atac. Fotografii din satelit au arătat că navele americane, de obicei andocate în Bahrain, unde se află sediul Flotei a 5-a a Marinei SUA, erau toate pe mare. O manevră similară a fost făcută înainte de un atac iranian asupra unei baze americane din Qatar în iunie anul trecut.
Aceste tensiuni au un impact direct asupra economiei. Prețul petrolului a crescut, barilul de țiței Brent ajungând la aproximativ 70 de dolari. În același timp, iranienii se confruntă cu o creștere bruscă a prețurilor la alimente și produse de bază, pe fondul anilor de inflație și al incertitudinii generate de protestele de stradă și amenințările militare americane.
