Parcursul Ucrainei spre Uniunea Europeana se loveste de un obstacol neasteptat la Bruxelles. Mai multe state membre conditioneaza acum progresele Kievului de deblocarea dosarului de aderare a Serbiei, blocat de aproape trei ani.
Schimbarea de putere de la Budapesta deschide calea Kievului
Ucraina a reusit cu greu sa deschida doua dintre cele sase capitole de negociere, in tandem cu Republica Moldova. Dar lucrurile s-au miscat abia dupa infrangerea electorala a lui Viktor Orbán din luna aprilie. Noul premier ungar, Péter Magyar, a inceput imediat sa rezolve disputele bilaterale cu Kievul (legate in principal de tratamentul minoritatii maghiare din Transcarpatia) si a acceptat deschiderea clusterelor pe stat de drept si politica externa.
Budapesta refuza insa deschiderea simultana a tuturor celor sase capitole. Prefera o abordare treptata, mult mai usor de explicat publicului intern dupa ani intregi de propaganda anti-ucraineana din era Orbán.
Opt tari se opun avansarii Serbiei
Si totusi, adevarata problema vine acum din alta directie. Aderarea Kievului resimte presiuni din partea statelor care cer progrese pentru extinderea in Balcanii de Vest, in special pentru primirea Serbiei.
„Există o linie fină între a spune că toate țările candidate ar trebui tratate în mod egal și a începe să legi progresul unei zone geografice de alta”, a declarat un diplomat european sub protectia anonimatului, asa cum a relatat luni dimineata Euronews intr-o analiza detaliata.
La inceputul acestei luni, Comisia Europeana a propus din nou deschiderea Clusterului 3 cu Serbia, un dosar blocat in stadiul de negocieri inca din decembrie 2021. Numai ca opt state membre s-au opus imediat. Acestea reclama faptul ca istoricul Serbiei privind statul de drept nu atinge standardele europene. pe langa asta Belgradul pastreaza o relatie ambigua cu Moscova si evita alinierea la sanctiunile impotriva Rusiei.
Ce inseamna asta concret pentru echilibrul din regiunea noastra? Romania urmareste direct aceste miscari de la Bruxelles, dat fiind ca orice decizie legata de Serbia sau Ucraina ne influenteaza imediat securitatea la granite si rutele comerciale din vecinatate.
Dublul standard reclamat la Bruxelles
Tabara pro-extindere are o voce extrem de puternica. Comisia Europeana, sustinuta de Franta, Spania si grupul autointitulat „Prietenii Balcanilor de Vest”, argumenteaza ca guvernul sarb a facut reforme semnificative care justifica avansarea dosarului. Din acest grup fac parte Italia, Grecia, Slovacia, Austria, Cehia, Croatia si Slovenia. Cu exceptia Croatiei, restul membrilor acuza un dublu standard geopolitic intre Serbia si Ucraina, mai ales ca Muntenegru si Albania sunt considerate urmatoarele la rand pentru a intra in blocul comunitar.
Serbia ramane de departe cea mai populata tara si cea mai mare economie din regiunea balcanica.
„Există îngrijorarea că Prietenii Balcanilor de Vest ar putea cupla procesul de aderare a Ucrainei și Moldovei cu deschiderea clusterului 3 pentru Serbia”, a explicat un al doilea diplomat. Oficialul a punctat mecanismul prin care se negociaza la sange: „Avansarea pe un front creează presiune pentru a avansa și pe alt front”.
Sa fim seriosi, jocurile politice risca mereu sa ingreuneze procedurile tehnice de la Bruxelles.
Presiuni majore pentru finalul anului
Iar situatia devine tot mai tensionata pe masura ce trec lunile.
„Comisia spune că ar trebui respectat un echilibru geografic, dar Serbia nu ne ajută [cu reformele sale interne]”, a declarat un al treilea diplomat european, adaugand ca exista totusi sperante pentru deschiderea Clusterului 3 in aceasta toamna.
Pana acum, cuplarea oficiala a celor doua dosare nu s-a produs. Dar presiunea creste constant in birourile europene pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere destinate Ucrainei si Republicii Moldova pana la sfarsitul lunii decembrie.
