Camera superioară a parlamentului japonez a votat modificări controversate ale legii care guvernează moștenirea tronului în cea mai veche monarhie ereditară continuă din lume. Votul vine la doar câteva zile după ce camera inferioară a aprobat același pachet legislativ. Scopul oficial asumat de politicieni este asigurarea numărului de membri ai familiei imperiale, pe măsură ce rândurile acesteia se restrâng și îmbătrânesc.
Ce prevede noua legislatie si cine pierde
Revizuirile permit prințeselor să rămână în familia imperială după ce se căsătoresc cu un om de rând. Ele vor fi obligate să îndeplinească îndatoriri regale, dar fără nicio șansă de a moșteni tronul si legea permite familiei imperiale să adopte descendenți pe linie masculină din fostele ramuri ale familiei regale. Bărbații adoptați, deși născuți ca oameni de rând, nu vor putea urca pe tron, însă orice viitor descendent masculin al lor va fi considerat eligibil.
Familia imperială a ajuns la ultimul său tânăr moștenitor. Este vorba despre Prințul Hisahito (în vârstă de 19 ani), nepotul Împăratului Naruhito, care are 66 de ani. Această situație a declanșat un sentiment public de criză privind viitorul monarhiei, mai ales că sprijinul public și stabilitatea politică contează enorm pe scena globală. Japonia tocmai renunță la constrângerile militare de după cel de-al Doilea Război Mondial și se portretizează ca un apărător de încredere al ordinii internaționale.
Numai că unii diplomați văd altceva în spatele deciziei politice. Seiichiro Noboru, un fost diplomat japonez cu legături în familia imperială, susține că revizuirea are „un obiectiv foarte clar: de a preveni apariția viitoare a unui împărat femeie”.
Sustinere populara uriasa pentru Printesa Aiko
Candidata evidentă pentru tron este Prințesa Aiko, singurul copil al Împăratului Naruhito, în vârstă de 24 de ani. Tânăra are o diplomă în literatură japoneză și lucrează cu normă întreagă pentru Societatea de Cruce Roșie Japoneză. Mulțimi entuziasmate se adună frecvent la aparițiile ei publice.
Așa cum semnalează o analiză publicată recent de Npr, popularitatea prințesei Aiko este un motiv major pentru care majoritatea cetățenilor susțin ideea unui împărat femeie. Sondajele arată că între 60% și 90% din populație este în favoarea acestei schimbări majore.
„Punctul important este că dacă un împărat femeie ar fi recunoscut, nu am avea nevoie să recurgem la o linie de adopție atât de complexă”, argumentează fostul diplomat Noboru.
Dar cifrele din sondaje nu o conving pe prima femeie prim-ministru a Japoniei, Sanae Takaichi. Ea se opune categoric ideii. La o convenție a partidului din aprilie, Takaichi a declarat ferm: „Faptul istoric inegalabil că linia imperială a fost menținută prin linia masculină timp de 126 de generații este fundamentul autorității și legitimității împăratului.”
Istoria si rolul concubinelor in mentinerea liniei
V-ați gândit vreodată cum a supraviețuit această regulă strictă atâtea secole? Realitatea istorică este diferită de discursul politic actual. În aproape douăsprezece secole, Japonia a avut opt femei împărat, descendente din linia masculină. Adică, exact ca Prințesa Aiko, erau copilul sau nepotul unui împărat bărbat.
Cert e că practica a luat sfârșit abia în 1889, odată cu prima Lege a Casei Imperiale, adoptată de guvernul Meiji. Liderul de atunci vedea împărații ca pe comandanții supremi ai armatelor imperiale, patriarhii unui „stat-familie” și descendenții semi-divini ai zeităților Shinto. Pe de altă parte, femeile căsătorite erau clasificate de codul civil Meiji ca fiind lipsite de putere legală. Ele nu puteau deține proprietăți sau semna contracte fără consimțământul soților lor.
Guvernul Meiji a introdus și o supapă de siguranță în legea casei imperiale (menținută mult timp activă): concubinele. Din cauza ratelor ridicate de infertilitate și a mortalității infantile și materne, moștenitorii de sex masculin erau puțini, iar mulți nu supraviețuiau până la maturitate. Aproape jumătate dintre cei 125 de împărați ai Japoniei s-au născut din concubine. Un raport din 2005 al unui grup consultativ guvernamental a descris situația sec, notând că aceștia erau „de descendență nelegitimă”.
Constitutia si reactia Imparatului Naruhito
Dincolo de tradiție, să fim serioși, excluderea femeilor de la tron încalcă astăzi garanțiile constituționale împotriva discriminării bazate pe gen, susține Seiichiro Noboru.
„Ceea ce încearcă guvernul să facă merge clar împotriva opiniei publice”, spune el. „Articolul 1 din Constituția Japoniei stipulează că Împăratul este simbolul națiunii și că poziția sa este determinată de voința poporului.”
Constituția Japoniei acordă suveranitatea poporului.
Ca figură simbolică, împăratul nu ar trebui să se implice în politică. Și totuși, Naruhito a intervenit pe acest subiect, deși cu extrem de multă prudență, într-o conferință de presă susținută luna trecută.
„Sper că discuțiile despre asigurarea unui număr adecvat de membri ai familiei imperiale pot obține înțelegerea poporului”, a declarat Împăratul Naruhito.
