Parlamentarii maghiari se pregătesc să voteze luni modificarea Constituției pentru a-l înlătura din funcție pe președintele Tamás Sulyok. Premierul Péter Magyar forțează această mișcare legislativă masivă pentru a slăbi influența fostului lider naționalist Viktor Orbán asupra instituțiilor statului.
Batalia politica de la Budapesta
Partidul Tisza al premierului deține o majoritate de două treimi în parlament, așa că nu are nevoie de sprijinul opoziției pentru a rescrie legea fundamentală. Votul este programat pentru ora locală 18:15, dacă nu apar întârzieri de procedură.
Péter Magyar a câștigat detașat alegerile din aprilie cu promisiunea unei „schimbări de regim” după cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán. Noul șef al executivului l-a acuzat pe nepopularul președinte Tamás Sulyok și pe alți înalți oficiali ai statului că sunt „marionetele” predecesorului său.
Dar ce înseamnă asta mai exact pentru echilibrul puterilor în statul vecin? Pachetul propus conține 12 puncte și prevede o limită de 12 ani sau trei mandate pentru parlamentari. Această decizie va bloca mai mulți politicieni importanți ai opoziției să candideze la alegerile din 2030.
Curatenie la Curtea Constitutionala
În același document este prevăzută restabilirea puterii Curții Constituționale de a revizui actele bugetare și reintroducerea vârstei obligatorii de pensionare la 70 de ani pentru judecătorii săi. Măsura anulează direct o modificare din 2013 adoptată de Orbán. Patru membri actuali din cei 15 magistrați ai tribunalului vor fi forțați să plece, inclusiv șeful curții, Peter Polt, văzut ca un alt aliat fidel al fostului regim.
Se mandatează și crearea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor, instituție care va primi puteri extinse împotriva corupției.
O analiză publicată recent de Euronews a relatat că Partidul Fidesz al lui Orbán a organizat un protest săptămâna trecută, denunțând amendamentul propus de Magyar drept „autocratic”, o acuzație adusă adesea chiar fostului lider în timpul mandatului său lung.
Organizațiile internaționale pentru drepturile omului au criticat la rândul lor mișcarea. Amnesty International a transmis oficial că Sulyok are „dreptul la un proces echitabil”, în timp ce Human Rights Watch a precizat că aceste ajustări legislative amintesc „de era Fidesz”.
Reactii si urmatorii pasi procedurali
Până la urmă, miza este controlul real asupra statului maghiar. Juristul Andras Baka, fost șef al instanței supreme din Ungaria (al cărui mandat a fost scurtat în 2011 printr-un act legislativ similar), susține inițiativa actualului guvern.
„Într-o țară guvernată de statul de drept, astfel de măsuri extraordinare nu pot fi folosite, dar Ungaria a devenit un stat captiv sub Orbán”, a declarat Baka pentru agenția AFP. El a adăugat că oficialii de stat precum președintele „au fost numiți nu pentru a restrânge puterea guvernului, ci pentru a asigura supraviețuirea politică a fostului sistem chiar și după o înfrângere electorală”.
Numai că președintele în vârstă de 70 de ani refuză să plece.
Sulyok a insistat public că nu are niciun motiv să demisioneze. El a argumentat că cererile lui Magyar sunt „de neînțeles” și neconstituționale. Sulyok a mai susținut că amendamentul propus „încalcă principiile statului de drept, democrației și separării puterilor”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Conform unui sondaj realizat în luna mai de 21 Research Centre, 67% dintre alegătorii maghiari doresc plecarea președintelui. Sulyok a fost ales de parlament pentru un mandat de cinci ani abia în 2024, înlocuind-o pe Katalin Novak, care a demisionat după ce a grațiat un bărbat condamnat într-un dosar de abuz asupra copiilor.
Cert e că premierul maghiar are deja un plan de rezervă. Dacă amendamentul trece la votul de luni seară și președintele refuză să îl semneze, Magyar a anunțat că partidul Tisza va iniția imediat o procedură de suspendare împotriva lui în parlament.
