Pedeapsa cu moartea nu poate fi reintrodusă în Kârgâzstan

### Dreptul la viață, principiu fundamental

Curtea a subliniat importanța dreptului la viață, considerat un principiu fundamental atât din punct de vedere juridic, cât și moral. Aceste principii stau la baza politicii penale din Kârgâzstan și influențează sistemul judiciar, aplicarea legii și regimul penitenciar. Instanța a afirmat că reinstaurarea pedepsei cu moartea ar contrazice aceste principii și ar devia țara de la direcția constituțională stabilită, care pune accent pe demnitatea umană și protecția drepturilor fundamentale.

### Obligațiile internaționale blochează reintroducerea

Curtea a adus în discuție și obligațiile internaționale ale Kârgâzstanului. Țara este semnatară a Celui de-al Doilea Protocol Opțional la Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, ratificat în 2010. Acest tratat obligă statele membre să elimine pedeapsa cu moartea și nu permite retragerea din acord. Avocații din cadrul Clinicii Juridice Adilet au subliniat că retragerea din acest protocol nu este posibilă, întrucât nu există un mecanism de denunțare. De aceea, orice tentativă de a reinstaura pedeapsa capitală ar rămâne neconstituțională atâta timp cât Kârgâzstanul este legat de acest protocol.

### Inițiativa lui Japarov blocată complet

Pe baza argumentelor din domeniul dreptului constituțional și internațional, instanța a decis că reinstaurarea pedepsei cu moartea printr-un amendament constituțional nu respectă legislația națională. Această problemă nu poate fi supusă unui referendum național, iar toate procedurile legate de propunere trebuie suspendate. Inițiativa a fost generată de indignarea publică provocată de cazul Aisuluu Mukasheva, o adolescentă de 17 ani, victimă a unui viol și omor la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta a fost răpită în timp ce călătorea și, după câteva zile de căutări, corpul ei a fost descoperit într-o zonă izolată.

### Administrația prezidențială ceruse amendamentul constituțional

Administrația președintelui Japarov a propus amendamentele necesare, trimise ulterior Curții Constituționale pentru analiză. Proiectul de lege ar fi permis aplicarea pedepsei cu moartea în cazurile de viol și crimă asociată. Japarov a declarat anterior că reinstaurarea pedepsei cu moartea va fi decisă prin referendum național, recunoscând cererea publicului pentru o astfel de măsură, în special ca răspuns la violența împotriva femeilor și copiilor. Totuși, decizia Curții Constituționale blochează acum toate aceste inițiative.

### Avertismentele ONU și ale organizațiilor internaționale

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat că reintroducerea pedepsei cu moartea contravine obligațiilor internaționale. Türk a afirmat că pedeapsa capitală nu are loc în societatea modernă, deoarece atacă demnitatea umană și subminează sistemele de justiție. El a subliniat riscurile unei astfel de măsuri, inclusiv posibila condamnare a unor nevinovați. Organizații internaționale, precum Uniunea Europeană și Consiliul Europei, și-au exprimat, de asemenea, opoziția față de pedeapsa cu moartea.

### Context. Istoria abolirii în Kârgâzstan

Kârgâzstanul a suspendat utilizarea pedepsei capitale în 1998, când președintele Askar Akaev a instituit un moratoriu asupra execuțiilor. Acest moratoriu a fost reînnoit anual, iar în 2007, printr-o reformă constituțională, pedeapsa cu moartea a fost complet abolită, fiind înlocuită cu închisoarea pe viață. Constituția kârgăză stipulează clar interdicția pedepsei cu moartea. Această reformă a fost parte a unui efort mai amplu de aliniere la standardele internaționale ale drepturilor omului.

Deși Kârgâzstanul a fost odată considerat unul dintre cele mai democratice state din fostele republici sovietice, organizațiile pentru drepturile omului au semnalat o deteriorare a condițiilor începând cu ascensiunea lui Japarov la putere în 2021. Aceste grupuri subliniază necesitatea îmbunătățirii anchetelor penale și a formării poliției, în locul reinstaurării pedepsei capitale.