Tensiunile din Orientul Mijlociu ating un nou apogeu în a 12-a zi de conflict, în ciuda declarațiilor optimiste ale președintelui american Donald Trump. Președintele parlamentului de la Teheran, Mohammad Bagher Ghalibaf, a respins ideea unei încetări a focului, cerând în schimb „lovirea în gură” a agresorului. Riposta omologului său israelian, care a solicitat „capitularea necondiționată” a Iranului, a dus la o escaladare a retoricii, Teheranul anunțând decretarea legii „ochi pentru ochi”, relatează Digi24.
Realitatea din teren confirmă încordarea. Statele Unite au anunțat cea mai puternică ofensivă de la începutul conflictului, în timp ce loviturile iraniene au forțat închiderea rafinăriei Ruwais din Emiratele Arabe Unite, una dintre cele mai mari din lume. Potrivit informațiilor Digi24, Strâmtoarea Ormuz a revenit în centrul atenției după ce SUA au amenințat Iranul cu „consecințe nemaiîntâlnite” dacă va amplasa mine marine în zonă.
Amenințări extinse: De la bănci din Golf la Coasta de Vest a SUA
Armata iraniană și-a lărgit spectrul de ținte, vizând acum sectorul financiar. După un atac israeliano-american asupra unei bănci din Teheran, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis un avertisment clar. „Inamicul ne-a dat mână liberă pentru a viza centre economice şi bănci” aparţinând Statelor Unite şi Israelului din regiune, se arată într-un comunicat difuzat la televiziunea națională.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a confirmat atacul. „O sucursală a celei mai vechi bănci din ţara mea a fost bombardată în timp ce era plină de angajaţi”, a declarat el, adăugând că forţele armate „vor răzbuna această crimă”.
Între timp, amenințarea a depășit granițele Orientului Mijlociu. FBI a alertat poliția din California cu privire la un posibil atac iranian. „Am obținut recent informații conform cărora, la începutul lunii februarie 2026, Iranul ar fi intenționat să lanseze un atac surpriză folosind vehicule aeriene fără pilot de pe o navă neidentificată din largul coastelor Statelor Unite, în special împotriva unor ținte nespecificate din California, în cazul în care SUA ar fi lansat atacuri împotriva Iranului”, se precizează în alertă. Cu toate acestea, biroul federal a adăugat: „Nu avem informații suplimentare despre momentul, metoda, ținta sau autorii acestui presupus atac.”
Fronturi multiple: Peste 100 de rachete din Liban și drone în Teheran
Miercuri seara, conflictul s-a intensificat pe mai multe fronturi simultan. Armata israeliană a anunțat că a identificat rachete lansate din Iran, în timp ce din sudul Libanului, milițiile Hezbollah au lansat cel puțin trei salve de rachete, totalizând, conform presei israeliene, cel puțin 100 de proiectile. Sirenele au răsunat în orașe precum Kiryat Shmona și Haifa, iar armata israeliană a ripostat cu o serie „extinsă” de atacuri în suburbia Dahiyeh din sudul Beirutului, un bastion al Hezbollah.
În același timp, capitala iraniană a fost vizată pentru prima dată de la începutul războiului. Drone au atacat mai multe cartiere din Teheran, ucigând membri ai forțelor de securitate. „Mai mulți membri ai forțelor de securitate și ai Basij (voluntari atașați Gărzii Revoluționare)aflați la posturile de control au fost uciși”, a informat agenția Fars.
Războiul cifrelor și declarațiilor contradictorii
Bilanțul conflictului este unul serios. Conform unei analize AFP, de la începutul luptelor au avut loc cel puțin 25 de atacuri iraniene asupra unor obiective americane și 30 asupra infrastructurii energetice. În primele zece zile, circa 150 de militari americani au fost răniți. De cealaltă parte, Comandamentul Central al SUA (USCentcom) a afirmat că a lovit 5.500 de ținte în Iran.
În acest context, președintele Donald Trump a susținut că războiul „merge foarte bine” și că se va termina în curând, deoarece „nu mai rămâne practic nimic de lovit” în Iran. „De îndată ce voi dori să se termine, se va termina”, a spus liderul de la Casa Albă.
Viziunea sa este contrazisă de oficialii israelieni. Ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat că operațiunea „va continua atât timp cât va fi necesar”. Purtătorul de cuvânt al armatei, generalul Effie Defrin, a fost și mai direct: „Ca armată, dispunem încă de un vast rezervor de ținte, vom extinde operațiunile noastre. Obiectivul este de a submina fundamentele acestui regim”.
Impact economic și reacții internaționale
Pe fondul escaladării militare, Iranul a lansat și o amenințare economică directă. Teheranul a avertizat că va priva SUA și Israelul de petrol: „Pregătiți-vă pentru ca prețul barilului să ajungă la 200 de dolari”. În paralel, un fost diplomat american, Kurt Volker, a avertizat că acest conflict îi oferă un avantaj lui Vladimir Putin, prin creșterea prețurilor la petrol și distragerea atenției Occidentului de la Ucraina.
La nivel european, Ursula von der Leyen a dat asigurări că „Europa, pregătită pentru impactul conflictului din Orientul Mijlociu”, iar UE a adoptat noi sancțiuni împotriva a 19 oficiali și entități din Iran. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut oprirea imediată a luptelor: „Acest război trebuie oprit înainte de a se extinde”.
