Peste 3.100 de piese de aur la Varna. Cum s-a format elita bogată de lângă România

Dunărea de Jos apare astfel ca un centru timpuriu al puterii și metalurgiei. Necropola face parte din complexul cultural Kodzadermen-Gumelnița-Karanovo VI, care cuprindea și sudul României, potrivit Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.

În necropolă au fost găsite peste 3.100 de piese din aur prelucrat, iar cantitatea totală este indicată de Muzeul de Arheologie din Varna la 6,25 kilograme. Agerpres a relatat în ianuarie 2026 și o estimare de aproximativ 6,5 kilograme.

Aurul are și o puritate foarte ridicată. Analizele XRF ale Institutului de Arheologie din Sofia indică 23-23,5 carate.

Un singur mormânt concentrează o parte mare din bogăție

Cea mai clară dovadă a diferenței sociale apare în Mormântul 43, cunoscut drept „Mormântul Căpeteniei”. Muzeul de Arheologie din Varna arată că aici au fost depuse 990 de obiecte din aur, cu o greutate totală de 1,516 kilograme.

Studiul semnat de Chapman și colaboratorii, publicat în iulie 2026 pe ResearchGate, arată că aproximativ 25%-30% din tot aurul necropolei provenea din acest singur mormânt. Defunctul era un bărbat trecut de 60 de ani. Concentrarea averii într-un singur loc indică o ierarhie socială deja formată, în care aurul, statutul și puterea erau legate.

Legătura cu România trece prin cultura Gumelnița

Varna și sudul României făceau parte din același complex cultural eneolitic. Situl corespondent din România este cultura Gumelnița, cu locul eponim la Măgura Gumelnița, lângă Oltenița, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.

Legătura nu este doar geografică. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” arată că tehnica de prelucrare a cuprului și aurului de la Varna este identică cu cea observată în siturile românești de la Hârșova, Gumelnița și Sultana-Malulu Roșu.

Un pandantiv de aur de 2,4 grame, în formă de „coarne sacre”, descoperit la Gumelnița, este identic cu piese din Mormântul 1 de la Varna, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.

Varna rămâne reperul pentru aur lucrat în serie

În zonă există și piese mai vechi decât cele de la Varna, dar nu în aceeași scară. Situl Solnitsata din Bulgaria a dat obiecte izolate datate în jurul anului 4700 î.Hr., însă Varna rămâne prima dovadă a prelucrării sistematice în masă a aurului.

Până în prezent au fost cercetate 294 de morminte, dar estimările actualizate în 2026 arată că 30% din suprafața necropolei a rămas neexcavată.

Protecția legală din România tratează astfel de piese ca tezaur

Pentru descoperirile comparabile de pe teritoriul României, cadrul legal este în vigoare. Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil impune clasificarea unor asemenea piese la categoria Tezaur.

Și siturile arheologice de tip Gumelnița intră într-un regim special. Legea nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic le tratează ca zone de interes prioritar, ceea ce înseamnă protecție sporită pentru locurile unde pot apărea astfel de descoperiri.

O selecție de piese de la Varna a fost expusă la București, la Palatul Suțu, în perioada octombrie 2025 – ianuarie 2026.