PNL și USR contestă la CCR desemnarea șefilor interimari ai televiziunii publice

„PNL și USR au depus o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la numirea interimară la conducerea televiziunii publice. Am realizat acest demers pentru că numirea interimară realizată în Birourile permanente reunite încalcă atât legislația privind funcționarea televiziunii publice, cât și jurisprudența Curții Constituționale. Legea privind organizarea și funcționarea televiziunii și radioului public prevede ca aceste numiri interimare să poată să fie realizate în Birourile permanente reunite dacă plenurile reunite nu se pot convoca și reuni din lipsă de cvorum. Așadar, această procedură nu a fost îndeplinită, nu există niciun element care să arate că s-a intenționat convocarea plenurilor reunite și că nu s-a putut realiza lucrul acesta și că nu a fost cvorum. Ca atare, Birourile permanente reunite s-au substituit unui text de lege care vizează plenurile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului”, a declarat Raluca Turcan, deputată PNL.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat și un demers în contencios administrativ, pentru contestarea actelor autorităților publice, care privește atât radioul public, cât și televiziunea publică, SRR și SRTv, potrivit Agerpres. El a explicat că această cale urmărește să acopere posibilitatea ca judecătorii constituționali să nu poată verifica o hotărâre a Birourilor permanente reunite.

Turcan contestă folosirea procedurii de numire prin Birourile permanente

Deputata susține că nu există niciun element care să arate că s-a intenționat convocarea plenurilor reunite ale Camerei Deputaților și Senatului și că acestea nu s-ar fi putut reuni din lipsă de cvorum. În opinia sa, Birourile permanente reunite au preluat astfel o atribuție pe care legea o rezervă plenurilor reunite.

În susținerea sesizării, Turcan a invocat două intervenții anterioare ale Curții Constituționale. Potrivit deputatei, CCR s-a pronunțat asupra unei hotărâri a Parlamentului și s-a autosesizat în privința alteia, referitoare la numirea din partea Guvernului la conducerea televiziunii publice.

În legătură cu alegerea actului prin care s-a făcut numirea și cu posibilitatea contestării acestuia, Turcan a adăugat: „Noi cunoaștem exact cadrul în care poți sesiza Curtea Constituțională, și anume, Curtea se poate pronunța pe hotărâri ale Parlamentului sau pe acte normative. Birourile permanente reunite au fost alese ca subterfugiu pentru a recurge la numirea la conducerea televiziunii publice, tocmai pentru că majoritatea creată PSD-AUR își imaginează că la Curtea Constituțională nu se poate iniția acest demers de sesizare pe hotărârile Birourilor permanente reunite. Sperăm ca această decizie să vină, pentru că a fost încălcată Legea de funcționare a televiziunii și radioului public și de asemenea o majoritate parlamentară, chiar și cea între PSD și AUR, nu se poate substitui unui text de lege”.

Dimitriu acuză schimbarea componenței Birourilor pentru obținerea majorității

La anunțarea demersului administrativ, Alexandru Dimitriu, deputat USR, a afirmat: „Am demarat această procedură, am depus plângere prealabilă, pentru că, din păcate, noi asistăm la o coaliție care iubește să încalce legea, pentru că despre asta este vorba. Și tot acest parcurs pe care îl fac cei de la AUR și de la PSD, dacă e să ne aducem aminte, a început în momentul în care au hotărât, intempestiv, ilegal și neconstituțional, să modifice structura Birourilor permanente. Pentru că ei, practic, au fugit de plenul reunit, pentru că în plen nu au majoritate. PSD-AUR nu are această majoritate, dar înainte să ajungă în Birourile permanente reunite pentru a lua această hotărâre, repet, ilegală, au reușit, tot în mod neconstituțional și ilegal, să schimbe componența Birourilor permanente, astfel încât să-și asigure această majoritate. Deci, suntem în fața unei fraudări a Constituției, în fața unei fraudări a legilor țării, făcută de PSD și AUR […] este o hotărâre greșită adoptată de CCR […] Din punctul nostru de vedere, este o hotărâre greșită adoptată de Curtea Constituțională. O respectăm, pentru că suntem cu statul de drept și vrem ca statul de drept să fie respectat și atunci când, din punctul meu de vedere, e ceva greșit, dar asta nu înseamnă că plecăm capul și spunem ‘e ok ce a făcut Curtea Constituțională”.

Dimitriu a criticat și o hotărâre anterioară a CCR, pe care o consideră greșită. A precizat că o respectă în numele statului de drept, dar că acest lucru nu îl împiedică să conteste procedura urmată ulterior în Parlament.

În interpretarea deputatului, recurgerea la numiri interimare prin Birourile permanente presupune, pe lângă lipsa cvorumului, respingerea raportului în plenul reunit și vacantarea posturilor. El susține că situația actuală este diferită, deoarece conducerile au fost dizolvate prin hotărârea Curții Constituționale.