Prețul carburanților ar putea scădea în 14 zile dacă armistițiul din Iran rezistă

O gură de aer pentru șoferi

Asociațiile auto confirmă că o scădere a prețurilor la pompă este iminentă, dacă situația geopolitică nu se deteriorează din nou. Un purtător de cuvânt al AA a explicat mecanismul. „Pe baza regulii generale a industriei de combustibili, care presupune un decalaj de 10 până la 14 zile între mișcările costurilor angro și cele de la pompă, șoferii ar trebui să se aștepte ca prețurile la benzinării să se stabilizeze până la sfârșitul săptămânii viitoare și apoi să scadă – cu condiția ca armistițiul să reziste.”

Cât plătim, pe bune, în plus?

Datele RAC arată clar impactul conflictului. Un plin mediu de benzină este acum cu 13,86 lire sterline mai scump decât la începutul războiului, când costa 86,92 lire. La motorină, lucrurile stau și mai rău. Un plin costă acum cu 26,80 lire mai mult, ajungând la un total de 105,11 lire.

Joi, prețul mediu pentru un litru de benzină era de 158 de pence, în timp ce motorina se vindea cu 191 de pence. E drept că la finalul lunii februarie, chiar înainte ca SUA și Israelul să lanseze atacurile asupra Iranului, prețurile erau de 133p pentru benzină și 142p pentru motorină.

O scumpire masivă,

Creșterea prețului petrolului cu 35% de la 28 februarie a afectat majoritatea țărilor, Marea Britanie clasându-se pe locul 72 în indexul Global Petrol Prices. Cele mai lovite națiuni sunt Cambodgia, Vietnam și Nigeria. Unele țări din sud-estul Asiei au implementat deja măsuri de economisire, precum munca de acasă, săptămâna de lucru de patru zile și car sharing-ul (folosirea în comun a mașinilor).

Piețele reacționează la fiecare mișcare

Iar piețele petroliere au fost un adevărat carusel. Prețurile petrolului au scăzut imediat după anunțul armistițiului, iar bursele au explodat de optimism. Numai că joi, cotațiile au crescut din nou, pe fondul pariurilor unor investitori că pacea nu va dura. V-ați fi așteptat la altceva?

Petrolul Brent, principalul etalon la nivel mondial, a crescut cu 4,6%, ajungând la 99,11 dolari pe baril joi, după noi atacuri ale Israelului asupra Libanului. Chiar și așa, prețul a rămas sub pragul psihologic de 100 de dolari. Nici declarațiile oficialilor nu au ajutat. Vicepreședintele american JD Vance a numit înțelegerea un „armistițiu fragil”, în timp ce Donald Trump a avertizat că atacuri „mai mari, mai bune și mai puternice” asupra Iranului vor urma dacă acesta este încălcat.

O redeschidere complicată a strâmtorii Hormuz

Dar, chiar dacă pacea rezistă, nu-i chiar așa simplu. Experții avertizează că piața petrolului va avea nevoie de mult mai mult timp pentru a-și reveni, chiar și în scenariul redeschiderii complete a strâmtorii cheie Hormuz. Helima Croft, șefa strategiei globale pentru mărfuri la RBC Capital Markets (una dintre cele mai mari bănci de investiții), a explicat că procesul nu va fi deloc lin. „Mai presus de toate, credem că mecanismele de redeschidere a strâmtorii vor fi extrem de complicate, Iranul având potențial un cuvânt de spus asupra aproape fiecărui baril care părăsește calea navigabilă, până când țările din Golf vor putea construi mai multe rute de acces alternative.”