Prețul motorinei a explodat în România, ajungând marți la nivelul alarmant de 10,98 lei pe litru la unele stații de alimentare. Deși țara noastră deține țiței intern și rafinării proprii, șoferii români plătesc acum cele mai abrupte majorări de tarife de pe continent, declanșate inițial de o scurtă întrerupere a exporturilor din Kazahstan.
Evolutia cotatiilor vs pretul la pompa
Luni la prânz, motorina standard în București se vindea cu prețuri cuprinse între 10,57 lei și 10,83 lei pe litru. Petrom și Socar afișau 10,57 lei pe litru, Mol cerea 10,62 lei pe litru, iar Rompetrol și OMV vindeau cu 10,63 lei pe litru. Lukoil urcase deja la 10,83 lei pe litru. Trendul a continuat marți, când prețul a ajuns la 10,98 lei pe litru la Lukoil. OMV și Mol au afișat 10,83 lei pe litru, Petrom 10,77 lei pe litru, iar Socar a rămas la 10,57 lei pe litru.
Cifrele vorbesc de la sine.
Totul a pornit de la anunțul Kazahstanului din 22 iulie privind oprirea exporturilor de petrol. La acea dată, barilul de petrol Brent era cotat la 94,07 dolari. A doua zi a depășit 100 de dolari, dar până pe 28 iulie a coborât la aproximativ 84 de dolari. Luni, 3 august, cotația a ajuns la 83,76 dolari pe baril. Livrările kazahe au fost reluate după doar cinci zile, pe 27 iulie. Numai că prețurile la pompă din România nu au urmat aceeași traiectorie descendentă.
Expertul în energie Silviu Gresoi a explicat mecanismul dezechilibrat. „Invocarea Kazahstanului explică doar parțial situația. În realitate, piața reacționează mult mai rapid când există motive de scumpire decât atunci când există motive de ieftinire. Piața petrolului este globală, iar România își asigură aprovizionarea din mai multe surse. O întrerupere de câteva zile poate influența sentimentul din piață, dar nu justifică, de una singură, o creștere semnificativă a prețurilor la pompă”, a declarat Silviu Gresoi. El a adăugat precis: „Evoluția trebuie analizată în contextul cotațiilor internaționale, al stocurilor existente și al politicilor comerciale ale distribuitorilor”.
Paradoxul romanesc si comparatia cu Europa
România a înregistrat o creștere a prețului motorinei de 7,5% în doar șapte zile, cea mai mare din țările analizate, conform unei analize detaliate publicate recent de Adevarul. Iar lucrurile stau complet diferit în restul continentului. Croația a raportat o creștere de 7,4%, Spania 4,7%, Polonia 3,9%, iar Bulgaria doar 2,3%. În Germania majorarea a fost de 1%, în timp ce Estonia și Letonia au avut creșteri de 2,5%, respectiv 2,1%. Irlanda, dependentă în proporție de 91% de importurile directe, a bifat chiar o scădere de 0,2%.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a subliniat anomalia pieței interne. „România are țiței românesc, rafinării românești și totuși prețuri ca și cum totul ar veni din import”, a declarat Chisăliță. Datele arată că doar 22% din motorina consumată provine din import direct. Restul vine din țiței extras intern (19%) și motorină produsă din țiței importat (59%). Spre comparație, Ungaria are o structură similară (o pondere de 66% din țiței importat, 12% intern și 22% import direct), dar prețul carburantului la vecini nu a crescut deloc. „Dacă toate statele europene cumpără produse petroliere de pe aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte țări?”, a întrebat expertul. Răspunsul său este ferm: „Nu dependența de import explică recordul României”.
Creșterea cu 11,86% a cotației motorinei mediteraneene într-o săptămână a pus presiune, dar nu justifică saltul masiv de la noi.
Cine incaseaza banii din diferentele de pret
V-ați gândit vreodată cine încasează diferența din aceste scumpiri rapide? Asociația Energia Inteligentă a calculat că un preț maxim justificabil ar fi de 10,20 lei pe litru. La un tarif mediu de 10,65 lei pe litru, rămâne o diferență nejustificată de 45 de bani. Bogdan Ivan a explicat raportul matematic: „La fiecare creștere cu 10 dolari a barilului de petrol, litrul de motorină se scumpește cu 45 de bani. Statul ar trebui să intervină mai tare”.
Și statul profită din plin de pe urma prețurilor mari. La actuala cotă de TVA de 21%, diferența de 45 de bani generează un plus de 7,8 bani TVA pentru fiecare litru vândut. Asta înseamnă aproximativ 186 de milioane de lei lunar suplimentar la bugetul de stat. Dumitru Chisăliță a punctat clar această realitate. „Este un interes comun al statului și benzinarilor ca aceste prețuri mari să existe în România”, a declarat expertul. El a oferit și exemple regionale: „Alte state, precum Ungaria și Slovenia, care cumpără motorină în proporții importante din import, au înregistrat deja scăderi ale prețurilor sau nu au fost majorate deloc”.
Transportatorii cer masuri urgente
Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a solicitat intervenția Guvernului și a Consiliului Concurenței. Până la urmă, costurile uriașe se transferă direct în prețul alimentelor de la raft. „Cât timp vom mai accepta această situație? Transportatorii spun, la unison: Ajunge! Deja este mult prea mult”, a transmis FORT într-un comunicat oficial. Organizația a adăugat ferm: „Un preț corect al motorinei nu reprezintă doar o revendicare a transportatorilor, ci o condiție esențială pentru protejarea economiei românești, limitarea inflației și menținerea competitivității companiilor autohtone”.
Dar soluțiile legale sunt blocate. Parlamentul a adoptat un mecanism care permite reducerea temporară a accizei la motorină cu procente între 5% și 25%. Legea prevede însă că măsura se activează doar dacă prețul mediu la pompă sau cotația petrolului Brent înregistrează o creștere de cel puțin 20%. Luni, cotația barilului Brent se afla la nivelul de 83,76 dolari, mult sub pragul legal necesar pentru declanșarea mecanismului de criză.
