Procentul de 56% din români cred că vor suferi mult timp, de pe urma războiului din Iran

Peste 28% se așteaptă la un conflict de uzură

Românii sunt profund divizați când vine vorba de durata conflictului iranian, dar pesimismul pare să domine. Cea mai mare pondere a răspunsurilor ferme, 28,1%, indică o anticipare a unui război care va dura peste un an. Alți 9,2% cred că se va întinde pe 6-12 luni, în timp ce aproximativ 22% mizează pe un termen mediu, de 2 până la 6 luni. Doar 16,6% sunt optimiști și văd un final în mai puțin de o lună.

Fragmentarea răspunsurilor este evidentă.

Iar procentul ridicat de indeciși, de 24%, subliniază incertitudinea majoră generată de acest conflict. La nivelul zonelor rurale, al populației de peste 60 de ani și al simpatizanților AUR se observă cel mai ridicat grad de confuzie, aceștia fiind cei mai numeroși în categoria „nu știu/nu pot aprecia”.

Teama principală: prețurile la carburanți

Dincolo de cifrele militare, anxietatea economică este palpabilă. Majoritatea covârșitoare a românilor (56,1%) este convinsă că șocul economic nu va trece ușor. Ei anticipează că prețurile mari, în special la carburanți, vor persista o perioadă îndelungată. La polul opus, doar un procent infim de 7,2% mai speră într-o revenire rapidă a economiei imediat după încetarea focului. Între cele două extreme, 30,9% mizează pe o normalizare lentă și treptată.

Dar, stai puțin, cine sunt optimiștii? E drept că sunt puțini, dar cei mai încrezători în capacitatea economiei de a-și reveni „peste noapte” sunt adulții tineri (cu vârste între 30 și 44 de ani) și persoanele cu studii primare. În schimb, viziunea unei redresări treptate este susținută de votanții PNL și USR, de femei, tinerii sub 30 de ani și de angajații din sectorul public. Persistența pe termen lung a efectelor războiului este un scenariu crezut cu precădere de bărbați, de persoanele care lucrează în sectorul privat și de votanții PSD.

Anxietate economică și clivaj social

Remus Ștefureac, director INSCOP Reseach, oferă o analiză a acestor percepții. „Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP arată că românii combină un realism difuz indicat prin faptul că majoritatea se așteaptă la un conflict mai lung în Orientul Mijlociu, cu o anxietate economică persistentă. Acest lucru sugerează că legitimitatea politicilor externe va depinde tot mai mult de costurile economice resimțite intern”, explică el. V-ați gândit vreodată la asta? Cum politica externă ajunge să ne afecteze direct buzunarul.

Ștefureac mai adaugă că „datele dezvăluie un clivaj între publicul urban-educat, mai informat și mai sceptic față de eficiența intervențiilor militare occidentale și publicul mai dezangajat, cu nivel ridicat de incertitudine”.

Și lucrurile se complică și mai mult pe plan intern. „În paralel, percepțiile geopolitice încep să se alinieze partizan, ceea ce poate duce la o acorare excesivă a politicii externe în dispute și preferințe partizane/ideologice interne. Este un fenomen care riscă să provoace unele dificultăți de coerență strategică pe termen lung, fără precedent în România în ultimele 3 decenii”, susține Remus Ștefureac.

Cine câștigă războiul? 46,7% mizează pe SUA și Israel

Majoritatea românilor anticipează o victorie a Statelor Unite și a Israelului în conflictul cu Iranul. Tabăra celor care cred în reușita militară (46,7%) o depășește clar pe cea a pesimiștilor (35,4%). Numai ca incertitudinea rămâne ridicată, fiind reflectată de procentul de 17,8% al celor care au refuzat să se pronunțe.

Încrederea în victoria militară a SUA și Israelului este cea mai mare în rândul bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani și al votanților PNL. Interesant este că acestui val de optimism strategic li se alătură și persoanele cu educație primară, formând împreună polul cel mai încrezător al sondajului (un detaliu care merită analizat).

Scepticismul privind victoria coaliției occidentale este cel mai pronunțat în rândul segmentelor mature și bine informate. Votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București tind să creadă, într-o măsură mult mai mare decât restul țării, că operațiunea militară nu își va atinge obiectivele, opinie împărtășită și de categoria de vârstă 45-59 de ani.