Cinci explicații pentru senzația că anii trec mai repede odată cu vârsta. Ce recomandă Adrian Bejan

O analiză citată de The Independent pornește de la diferența dintre timpul obiectiv și cel perceput. Ceasul măsoară în continuare zile de 24 de ore, dar mintea evaluează perioadele prin imaginile și experiențele acumulate de-a lungul vieții.

Cinci mecanisme pot modifica percepția anilor trecuți

Explicațiile propuse descriu moduri diferite în care vârsta, atenția și memoria pot influența retrospectiv durata unei perioade:

• Teoria proporționalității: la 10 ani, un an reprezintă 10% din viața trăită până atunci. La 50 de ani, aceeași perioadă reprezintă 2%, astfel că fiecare an nou devine o fracțiune mai mică din experiența totală.
• Lipsa noutății: memoria reține cu precădere evenimentele distincte. Când rutina produce mai puține amintiri noi, intervalul respectiv poate părea mai scurt atunci când este rememorat.
• Funcționarea aproape automată: activitățile familiare și repetitive concentrează atenția asupra sarcinii, nu asupra trecerii timpului.
• Intensitatea emoțiilor: frica, anxietatea și entuziasmul pot lăsa amintiri mai clare. Epuizarea, stresul și monotonia pot produce amintiri mai puțin distincte și mai asemănătoare între ele.
• Modificarea dopaminei: nivelurile acestui neurotransmițător, implicat în motivație, recompensă și procesarea timpului, se pot schimba odată cu vârsta și ar putea contribui la senzația de accelerare.

Experiențele noi pot face perioadele mai distincte în memorie

Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică și autor de origine română, recomandă încetinirea ritmului, realizarea unor lucruri neobișnuite și îndepărtarea de rutină.

Introducerea unor experiențe noi poate crea mai multe momente distincte și amintiri suplimentare. Când perioada este privită retrospectiv, aceste repere pot reduce impresia că timpul s-a comprimat.