Statele Unite ale Americii au anunțat România că vor reduce numărul de militari staționați la Mihail Kogălniceanu, însă peste 1.000 de soldați americani vor rămâne în țară. Au apărut reacții diferite din partea autorităților și opoziției.
Contextul deciziei americane
Ministerul Apărării Naționale a confirmat că a fost informat oficial despre reducerea unei părți a trupelor SUA dislocate pe Flancul Estic al NATO. Această decizie face parte din reevaluarea posturii globale a forțelor militare americane, anunțată încă din luna februarie.
Brigada a 2-a de Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, care includea unități destinate României, nu va mai efectua rotații în Europa. Aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie prezenți în țara noastră, în special la bazele din Deveselu și Câmpia Turzii.
Baza Mihail Kogălniceanu va pierde contingentul rotațional, care a plecat deja de aproximativ o lună. Prezența totală a SUA în Europa rămâne consistentă, potrivit Departamentului de Război.
Poziția oficială a Washingtonului
Departamentul de Război al SUA a subliniat că reducerea nu semnalează o retragere din NATO. „Ca parte a procesului deliberat al Secretarului de Război de a asigura o postură echilibrată a forţelor militare americane, Echipa de Luptă a Brigăzii a 2-a de Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redistribui conform programului în unitatea sa de origine din Kentucky, fără înlocuire. Aceasta nu este o retragere americană din Europa sau un semnal al unui angajament redus faţă de NATO și Articolul 5. Mai degrabă, acesta este un semn pozitiv al creşterii capacităţii şi responsabilităţii europene. Aliaţii noştri NATO răspund apelului preşedintelui Trump de a-şi asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a Europei. Această ajustare a posturii forţelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, au transmis reprezentanții americani.
„SUA menţine o prezenţă robustă în întregul Teatru European de Operaţiuni și îşi menţine capacitatea de a desfăşura forţe şi capabilităţi pentru a îndeplini obiectivele din Teatru și a sprijini priorităţile SUA, inclusiv angajamentul preşedintelui Trump de a-şi apăra aliaţii NATO”, a precizat instituția. Totodată, SUA și-au reafirmat angajamentul de a menține o prezență militară solidă în Teatrul European de Operațiuni.
Schimbarea priorităților către Indo-Pacific
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că această realiniere strategică a SUA reflectă noi priorități geografice: „Aş fi vrut să nu fie aşa. Însă, din nou spun, fiecare ţară… Cămaşa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina. Fiecare ţară îşi stabileşte propria strategie. Aliaţii americani au anunţat de la începutul anului că se vor uita mai atent către Indo‑Pacific. Ţinând cont că Europa în ultimii ani a înţeles acest semnal de alarmă venit odată cu izbucnirea războiului din Ucraina şi a început să investească mai mult în propriile armate şi în înzestrarea propriilor armate, Europa a decis să‑şi ia soarta apărării în propriile mâini”.
Reacții locale: între îngrijorare și adaptare
Ionuț Moșteanu a declarat că ar fi preferat ca această decizie să nu fie luată, dar a subliniat importanța investițiilor în armata română: „Suntem în legătură cu toţi aliaţii, toţi partenerii noştri. Vom vedea în perioada următoare dacă vor veni mai mulţi. E important să fie şi mai mulţi militari, şi mai multe capabilităţi. Dar cel mai important este să pregătim în continuare şi să investim în Armata României”.
Liderul AUR, George Simion, a folosit această informație pentru a critica guvernul: „Eu v-am spus în momentul scoaterii din Visa Waiver că următorul pas e retragerea trupelor. Poate în al 12-lea ceas se aude: suntem singurii care pot debloca relaţia cu SUA. Nici Grindeanu, ospătarul, nici cei care îl înjurau pe Trump NU POT!”
Prezența aliaților NATO în România rămâne semnificativă, iar ministrul Apărării a subliniat acest aspect:
Aproximativ 1.000 de militari americani staționați permanent
Contingente din Franța, Polonia, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia și Macedonia de Nord
Exerciții militare comune în desfășurare
Victor Negrescu, europarlamentar, a descris decizia SUA ca fiind „un semnal de alarmă”, dar Ministerul Apărării Naționale a transmis că România rămâne „o țară sigură”.
Ce urmează pentru securitatea României
Chiar dacă unele unități americane se retrag, strategia de apărare a României se bazează pe modernizarea armatei, cooperarea cu NATO și menținerea trupelor americane rămase. „Echipamente noi continuă să sosească, iar contractele de înzestrare sunt o prioritate”, a declarat Moșteanu.
Experții consideră că reducerea trupelor SUA în Europa a început încă din 2020, odată cu relocarea a 12.000 de militari din Germania. Această tendință continuă, însă capacitatea de reacție rapidă a NATO nu este afectată.
În timp ce SUA își orientează atenția spre Asia, Europa rămâne dependentă de garanțiile de securitate americane. România, aflată la granița de est a NATO, va continua să joace un rol important în cadrul alianței și să colaboreze cu partenerii strategici pentru menținerea securității regionale.
„În întreaga NATO, aliaţii precum România demonstrează o capacitate şi o responsabilitate sporite. În cei peste 20 de ani de când este aliat NATO, România a colaborat constant cu Statele Unite pentru a îndeplini obiectivele noastre comune de apărare. Acest parteneriat rămâne mai puternic ca niciodată. Statele Unite îşi menţin angajamentul faţă de România – ca aliat NATO de încredere, partener strategic vital şi forţă motrice pentru securitatea în Europa. Prezenţa noastră puternică şi angajamentul nostru de durată faţă de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul pentru Eastern Sentry”.
Sursa: financiarul.ro
