Ridurile în jurul ochilor, semn de alarmă pentru demență

Studiul, publicat marți în revista Alzheimer’s Research and Therapy, sugerează că trăsăturile faciale ar putea fi utilizate pentru diagnosticul precoce al bolii Alzheimer, oferind un instrument simplu și accesibil pentru identificarea persoanelor cu risc crescut.

Ridurile profunde, risc dublu de demență

„Am descoperit că vârsta percepută ridicată a feței a fost asociată cu un risc înalt de deficit cognitiv și demență incidentă”, au declarat autorii studiului. Cercetătorii au identificat că participanții cu cele mai pronunțate riduri în jurul ochilor aveau de peste două ori mai multe șanse să prezinte deficit cognitiv măsurabil comparativ cu cei cu cele mai puține riduri.

În cadrul cercetării, participanții au răspuns la întrebări despre cum îi percep alții din punct de vedere al vârstei: „Oamenii spun că arăți mai tânăr decât ești, mai bătrân decât ești sau îți arăți vârsta?”. De asemenea, au completat chestionare cognitive la intervale de câțiva ani pentru a măsura funcția cerebrală.

Metoda de evaluare a riscului

Într-un al doilea studiu inclus în aceeași cercetare, participanții au fost fotografiați, iar imaginile au fost prezentate unui panel de 50 de evaluatori care au estimat vârsta aparentă a fiecărei persoane. Cercetătorii au numărat ridurile de deasupra obrajilor și în jurul ochilor, măsurând și intensitatea acestora prin metoda Line Wrinkle Contrast.

Rezultatele au arătat că ridurile cele mai intense în zona „picioarelor de cioară” prezentau cea mai puternică corelație cu deficitul cognitiv. „Ridurile faciale din zona picioarelor de cioară au fost asociate semnificativ cu deficitul cognitiv. Intensitatea mai mare și contrastul mai ridicat al acestor riduri au fost, de asemenea, asociate semnificativ cu șanse mai mari de deficit cognitiv”, au notat autorii.

Factorii care amplifică riscul

Asocierea dintre riduri și declinul cognitiv s-a dovedit mai pronunțată la persoanele cu indice de masă corporală ridicat, care petreceau mai mult timp în exterior vara și care aveau un scor genetic mai mare de risc pentru boala Alzheimer. Acești factori pot accelera procesul de îmbătrânire facială și, implicit, riscul de demență.

Deși declinul cognitiv nu duce întotdeauna la demență, poate fi un semn de alarmă pentru o boală care va cauza în final demența. Echipa de cercetători consideră că studiul demonstrează potențialul utilizării îmbătrânirii faciale ca indicator precoce pentru demență în viitor.

Contextul global al demenței

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență la nivel mondial. În Marea Britanie, se estimează că există în prezent 982.000 de persoane cu demență, dar mai mult de o treime dintre acestea nu au un diagnostic confirmat, potrivit Alzheimer’s Society.

Studiul oferă speranțe pentru dezvoltarea unor metode simple și neinvazive de screening pentru demență, care ar putea fi implementate în cabinetele medicilor de familie sau în centrele de sănătate comunitare. Identificarea precoce a riscului poate permite intervențiile timpurii care să încetinească progresia bolii și să îmbunătățească calitatea vieții pacienților.