Vulcanii adormiți ar putea fi reactivați de schimbările climatice. O descoperire științifică recentă ridică noi semnale de alarmă cu privire la impactul crizei climatice asupra stabilității planetei. Conform unor cercetări desfășurate în America de Sud, topirea accelerată a calotelor glaciare ar putea crește considerabil activitatea vulcanică. Vulcanii care dorm sub gheață s-ar putea „trezi” ca urmare a presiunii scăzute, provocând erupții violente și potențial catastrofale pentru civilizația umană.
Dinamica dintre gheață și magmă nu este doar o ipoteză teoretică. Ea a fost observată anterior în Islanda, însă studiul realizat în Chile aduce noi dovezi despre efectul dezghețului la scară continentală. Cercetarea este condusă de Pablo Moreno-Yaeger, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, și a fost prezentată recent în cadrul conferinței internaționale Goldschmidt din Praga.
„Pe măsură ce ghețarii se retrag din cauza schimbărilor climatice, descoperirile noastre indică o frecvență și o intensitate crescută a erupțiilor vulcanice”, a declarat Moreno-Yaeger.
Ghețarii dispar, iar camerele magmatice încep să clocotească
Echipa de cercetători a analizat structura vulcanului Mocho-Choshuenco din Anzi, demonstrând o legătură directă între dezgheț și declanșarea erupțiilor. Între 26.000 și 18.000 de ani în urmă, stratul gros de gheață a inhibat activitatea eruptivă, permițând acumularea magmei la mari adâncimi, chiar și până la 15 km sub sol. Odată cu începutul dezghețului, în jur de acum 13.000 de ani, presiunea exercitată de ghețari s-a redus, iar gazele din magma topită au început să se dilate. Rezultatul? Erupții explozive, cu impact major asupra mediului înconjurător.
Mai mult, compoziția lavei s-a modificat în perioada de inactivitate, devenind mai vâscoasă și mai predispusă la explozii violente. Acest lucru face ca viitoarele erupții potențiale să fie nu doar mai frecvente, ci și semnificativ mai periculoase.
Efectul gheții asupra activității vulcanice nu este un element nou pentru știință, dar observațiile din Chile întăresc teoria conform căreia schimbările climatice pot avea efecte geologice complexe și greu de anticipat.
Când vulcanii nu mai răcesc planeta, ci o încălzesc
Deși pe termen scurt erupțiile vulcanice pot răci planeta — prin eliberarea în atmosferă a particulelor care reflectă lumina solară — efectul pe termen lung este exact opus. Emisiile vulcanice prelungite conțin cantități semnificative de dioxid de carbon și metan, doi dintre principalii factori care contribuie la accelerarea încălzirii globale. Așadar, vulcanii pot ajunge să amplifice efectele crizei climatice într-un cerc vicios periculos.
„Pe măsură ce ghețarii se retrag din cauza schimbărilor climatice, descoperirile noastre indică o frecvență și o intensitate crescută a erupțiilor vulcanice”, a reiterat Moreno-Yaeger.
Această afirmație subliniază gravitatea fenomenului: temperaturile cresc, ghețarii se topesc, iar vulcanii adormiți pot redeveni activi. Iar erupțiile, la rândul lor, accelerează schimbările climatice — o buclă de retroacțiune care ar putea scăpa de sub control.
Zonele cu cel mai mare risc: peste 100 de vulcani sub calota Antarcticii
Cele mai vulnerabile regiuni rămân acelea unde ghețarii masivi încă acoperă sistemele vulcanice. Vestul Antarcticii este, potrivit cercetătorilor, zona cu cel mai mare risc. Aici se află peste 100 de vulcani sub ghețurile groase, iar topirea lor — estimată pentru următoarele decenii sau secole — ar putea declanșa un nou val de activitate vulcanică la scară continentală.
Cercetarea din Chile se alătură altor studii care indică o creștere globală de două până la șase ori a activității vulcanice după ultima eră glaciară. De exemplu, un caz similar a fost documentat în 2004 în estul Californiei, demonstrând încă o dată că acest fenomen nu este o excepție, ci o consecință previzibilă a unui climat în schimbare.
În plus, autorii studiului insistă că este nevoie urgentă de investigații suplimentare. În lipsa unor date clare despre dinamica gheață-magmă, este imposibil de anticipat cu acuratețe impactul asupra comunităților umane din apropierea zonelor vulcanice active. Într-un astfel de scenariu, ignorarea legăturii dintre criza climatică și vulcanism nu mai este o opțiune.
Criza climatică nu mai este doar o problemă de temperaturi extreme sau topirea ghețarilor. Este un fenomen global cu ramificații profunde în geologia planetei. Vulcanii care se reactivează din cauza topirii gheții ar putea deveni una dintre cele mai mari amenințări pentru civilizația modernă. Iar ceea ce până acum părea un scenariu de film SF, devine, din păcate, o realitate științifică susținută de dovezi.
Sursa: financiarul.ro
