România are cea mai mică pondere a elevilor cu rezultate de vârf la Citire din Uniunea Europeană

Analiza Comisiei Europene, relatată de Edupedu.ro, plasează România pe locul al treilea în UE la Matematică după ponderea rezultatelor slabe, după Bulgaria și Cipru. La Citire, România are a patra cea mai mare rată, după Cipru, Bulgaria și Malta, iar la Științe ocupă locul al treilea, după Cipru și Bulgaria.

Rezultatele sub nivelul de bază sunt cele aflate sub pragul minim de alfabetizare, asociate analfabetismului funcțional. Analiza europeană urmărește atât această categorie, cât și elevii cu performanțe de vârf și diferențele dintre copiii din medii sociale și economice diferite.

Elevii dezavantajați din România au cea mai mare pondere a rezultatelor slabe la Științe

La Științe, 69,8% dintre elevii români din medii dezavantajate se află sub nivelul de bază. Este cea mai ridicată pondere din Uniune, arată analiza Comisiei Europene.

Contextul social și economic al familiei influențează puternic nivelul competențelor elevilor, potrivit documentului. În ansamblul UE, diferența dintre ponderile rezultatelor slabe în rândul elevilor avantajați și al celor dezavantajați a rămas la aproximativ 30 de puncte procentuale între evaluările din 2022 și 2025.

Diferențele dintre țări sunt însă mari. În Estonia, distanța dintre elevii avantajați și cei dezavantajați, măsurată prin ponderea celor cu rezultate sub nivelul de bază la Științe, este de 12 puncte procentuale. În România, diferența este de 52 de puncte procentuale.

Uniunea Europeană pierde teren la ambele obiective pentru 2030

La PISA 2025, media europeană a elevilor cu rezultate slabe ajunge la 33,9% la Matematică, 31,3% la Citire și 25,9% la Științe. Față de evaluarea de acum un deceniu, creșterile indicate sunt de 11,6 puncte procentuale la Matematică, 11,3% la Citire și 4,8% la Științe.

Doar Estonia îndeplinește obiectivul privind reducerea rezultatelor slabe, la o singură disciplină: Științe. Niciun stat membru nu atinge pragul urmărit pentru Citire sau Matematică.

Comparația Comisiei Europene arată că ponderea medie a elevilor aflați sub nivelul de bază în UE o depășește pe cea din OCDE și din celelalte puteri economice comparate. Singura excepție este reprezentată de SUA la Matematică.

Ținta UE pentru performanța de vârf este ca cel puțin 12% dintre elevii de 15 ani să obțină rezultate foarte bune în cele trei domenii până în 2030. Și față de acest obiectiv, evoluția este în sens opus: în ultimul deceniu, ponderea medie a scăzut cu 0,7 puncte procentuale la Științe, cu 3,8 puncte procentuale la Citire și cu 2,8 puncte procentuale la Matematică.

Poziția României și țările cu cele mai bune rezultate diferă de la o disciplină la alta:

• La Științe, România are sub 2% elevi cu performanțe de vârf; doar Grecia înregistrează un rezultat mai slab. Niciun stat membru nu atinge obiectivul european. Cele mai apropiate sunt Estonia, cu 11,3%, și Finlanda, cu 11%.
• La Citire, România este ultima din UE, cu circa 1% elevi cu rezultate foarte bune. Estonia, Suedia și Irlanda sunt singurele țări care depășesc 8%, dar niciun stat nu se apropie de obiectivul european.
• La Matematică, ponderea din România este de 4%, a cincea cea mai mică, înaintea Greciei, Bulgariei, Ciprului și Spaniei. Estonia, cu 13,3%, și Olanda, cu 12,8%, sunt singurele care îndeplinesc ținta.

În privința performanțelor de vârf, media UE rămâne sub media OCDE, de care se apropie, și sub rezultatele celorlalte puteri economice participante menționate în analiză: Singapore, liderul comparației, Japonia, Coreea de Sud, SUA, Marea Britanie și Canada.

Comisia indică factori posibili, fără legături de cauzalitate demonstrate

Declinul rezultatelor în țările OCDE a început în deceniul trecut și s-a accentuat la evaluarea din 2022, în contextul pandemiei Covid-19. În 2025, rezultatele elevilor au scăzut în țările UE, cu excepția Slovaciei, potrivit analizei europene.

Datele PISA nu stabilesc relații de cauzalitate între schimbările din societate sau tehnologie și performanța școlară. Comisia Europeană precizează în analiza „EU PISA 2025” că „declinul rezultatelor UE în 2025 pare să fie asociat cu mai mulți factori pe care cercetările i-au asociat performanței”.

Documentul grupează explicațiile posibile în cinci direcții:

• Dispozitivele digitale care distrag atenția la școală. La orele de Științe, 30,5% dintre elevii europeni spun că folosirea instrumentelor digitale le distrage frecvent atenția. Raportul menționează dovezi care asociază utilizarea nestructurată a acestor dispozitive cu rezultate mai slabe la învățare.
• Trecerea către citirea digitală. Comisia leagă posibil declinul puternic de la Citire, în ultimele două evaluări, de obiceiuri precum parcurgerea rapidă a informațiilor și navigarea pe rețelele sociale. Aceste practici sunt discutate în raport în legătură cu disponibilitatea elevilor de a aprofunda texte complexe.
• Utilizarea fără abordare critică a instrumentelor de inteligență artificială, numite AI în raport. Despre folosirea lor în învățare, Comisia arată că „cercetări recente arată că instrumentele AI generative pot întări rezultatele la învățare, dar folosirea lor extinsă cu scopul de a eluda efortul intelectual reprezintă un risc potențial pentru dezvoltarea cognitivă și gândirea critică”.
• Reducerea sprijinului familiei. Evaluarea indică o asociere puternică între susținerea oferită de părinți și performanța elevilor. Între 2022 și 2025, a scăzut considerabil ponderea elevilor europeni care simt că primesc sprijin din partea familiei.
• Deficitul de profesori. Potrivit raportului, lipsa cadrelor didactice poate amplifica dificultățile de învățare la Citire, Matematică și Științe.

În România, scăderea sprijinului perceput din partea familiei a fost considerabil mai mică decât în alte țări. Ponderea elevilor români care declară că sunt susținuți de membrii familiei rămâne considerabil peste media europeană.

Și în privința profesorilor, situația raportată de școli diferă de cea din alte state. România se numără printre țările în care directorii semnalează cel mai puțin deficitul de cadre didactice, alături de Danemarca, Cipru, Finlanda și Bulgaria.

Comisia avertizează asupra efectelor dincolo de școală

Documentul consideră îngrijorătoare perspectiva în care UE abia își menține poziția față de competitorii globali, în loc să își îmbunătățească performanța.

În privința efectelor asupra vieții sociale, documentul subliniază că „implicațiile merg dincolo de competitivitate: competențele de bază slabe subminează participarea democratică și coeziunea socială, scăzând capacitatea individului de a gândi critic, de a evalua informații, de a avea contribuții relevante în societate”.

Comisia Europeană a mai transmis: „rezultatele PISA 2025 nu reprezintă un avertisment subtil. Ele sunt o amenințare directă pentru viitorul competitivității europene, pentru coeziunea noastră socială și pentru abilitatea europenilor de a-și păstra reziliența într-o lume în schimbare”.