România are nevoie în luni, nu în ani, de un sistem anti-dronă integrat în Dobrogea

În România, avertismentul vine după patru incidente cu drone de tip Sargan 3000, dintre care una a explodat în portul Constanța. Pe acest fond, Bălăceanu spune că problema expusă de noile baze rusești este incapacitatea Alianței de a doborî din sol dronele care intră în spațiul aerian NATO.

„NATO nu a reușit până acum pe toată granița de est să combată dronele care ajung în spațiul aerian al alianței cu bază la sol. Nu avem niciun caz de acest tip. Toate acțiunile de combatere s-au realizat cu aviația. Ca atare, într-adevăr, aici NATO are o problemă, nu numai România”, a declarat Virgil Bălăceanu pentru Adevărul.

Declarația vine după ce o anchetă a „The Telegraph” susține că Rusia a construit 10 baze secrete cu rampe de lansare pentru drone sinucigașe avansate, cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească adânc în teritoriul NATO. Generalul în rezervă afirmă că aceste baze, folosite acum împotriva Ucrainei, nu sunt în realitate necunoscute pentru NATO și indică drept locații probabile Krasnodar, Rostov-pe-Don, Crimeea și axa Briansk-Kursk.

Rusia evită escaladarea directă cu Alianța

Potrivit Adevărul.ro, Bălăceanu consideră că Moscova evită totuși o escaladare directă cu Alianța. În aceeași logică, Rusia atacă porturile dunărene ucrainene cu drone, nu cu rachete balistice sau de croazieră, pentru a limita riscul unor incidente grave lângă granița României.

„Aceste baze aproape de granița cu NATO n-au scopuri defensive e clar, au scopuri ofensive. Totuși, România nu e în pericol iminent, am putea spune. Pericol iminent este acela în care o agresiune s-ar produce împotriva României, respectiv împotriva NATO.

”

Analiza lui se leagă de un fir deja vizibil pe flancul estic. Rusia își intensifică presiunea militară în zonele apropiate de NATO, iar în cazul României semnalul cel mai concret a venit din atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, aproape de frontieră, și din cele patru pătrunderi ilegale de drone înregistrate în acest an.

Dobrogea intră în prim-planul apărării anti-dronă

Soluția indicată pentru România este una rapidă și localizată. Bălăceanu cere un sistem informatic integrat de comandă-control care să lege toți senzorii disponibili, de la radare la AWACS, cu mijloacele de combatere de la sol, astfel încât reacția să nu mai depindă exclusiv de aviație.

Zona indicată explicit este nordul Dobrogei, împreună cu municipiul Constanța, unde ar trebui create capabilități mai bune de combatere a dronelor. Termenul despre care vorbește analistul militar este de ordinul lunilor, nu al anilor, ceea ce mută presiunea pe integrarea sistemelor în cursul acestui an.

„Este absolut nevoie ca, folosind soluția de comandă-control […] să integrăm o bună parte din mijloacele cu baza la sol […].”, a declarat Virgil Bălăceanu, general în rezervă și analist militar, pentru Adevărul.

Pentru locuitorii și operatorii economici din Dobrogea, schimbarea concretă cerută de această analiză este trecerea la o apărare anti-dronă conectată între senzori și mijloacele de lovire de la sol. După cele patru incidente deja produse în România și explozia unei drone în portul Constanța, tocmai această capacitate ar trebui ridicată în luni, pentru ca intrările ilegale în spațiul aerian să nu mai fie gestionate doar cu aviația.