Guvernul forțează o cură de slăbire drastică pentru aparatul de stat: 10% din cheltuielile cu salariile vor fi tăiate în 2026, comparativ cu anul precedent. Măsura, parte dintr-un proiect de reformă pe care Executivul condus de Ilie Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament, vine într-un context economic sumbru, cu o recesiune tehnică înregistrată în 2025. Planul nu înseamnă doar mai puțini angajați, ci o redesenare a întregii arhitecturi a administrației centrale, cu structuri comasate și funcții eliminate.
Tăieri pe linie și comasări forțate
Proiectul legii de reformă, consultat de presă, impune ordonatorilor principali de credite, adică ministerelor, să reducă anvelopa salarială cu 10% față de nivelul din 2025. Flexibilitatea este însă permisă: unii ordonatori pot tăia mai mult, alții mai puțin, atâta timp cât reducerea totală la nivelul administrației centrale atinge pragul de 10%. Măsura este însă doar vârful aisbergului. Adevărata restructurare vine din modificările de organizare internă, menite să elimine ceea ce Guvernul consideră a fi „structuri birocratice”.
Concret, dispare complet funcția de inspector guvernamental. O altă lovitură este dată aparatului auxiliar al demnitarilor: se desființează cabinetele subsecretarilor de stat, iar numărul maxim de posturi pentru cabinetele celorlalți demnitari scade drastic. Un ministru va mai avea dreptul la doar 3 posturi în cabinetul său, în timp ce un secretar de stat va rămâne cu un singur post.
Reorganizarea cea mai profundă se va face însă la nivel de departamente. Pentru a putea funcționa, structurile interne vor trebui să îndeplinească noi praguri minime de personal de execuție:
- un serviciu va trebui să aibă minimum 7 posturi de execuție;
- o direcție va necesita cel puțin 15 posturi de execuție;
- o direcție generală va fi formată din minimum 25 de posturi de execuție.
Aceste noi reguli vor forța comasarea a zeci, poate sute de departamente mici, considerate ineficiente, din cadrul ministerelor și agențiilor guvernamentale.
Centralizarea, cheia reformei
O altă componentă majoră a planului este centralizarea serviciilor suport. Începând cu 1 ianuarie 2026, ministerele (ordonatorii principali de credite) pot prelua integral sau parțial atribuțiile compartimentelor suport de la agențiile și instituțiile din subordine. Asta înseamnă că departamentele de Financiar-contabilitate, Achiziții publice, Resurse umane, Juridic, Audit, Comunicare, IT și Suport logistic din zeci de agenții ar putea fi desființate, iar sarcinile lor preluate de o structură unică la nivelul ministerului tutelar. Această măsură va afecta cel mai puternic agențiile mici și mijlocii, care își vor pierde o mare parte din autonomia administrativă și, implicit, din personal.
Contextul economic: An de criză, anesteziat cu bani UE
Decizia Guvernului nu este una surprinzătoare, ci o consecință directă a stării precare a economiei. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a avertizat că declinul a început încă din 2024, iar România a intrat oficial în recesiune tehnică în 2025, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. În acest peisaj, ajustările bugetare erau inevitabile.
Analiștii economici descriu anul 2026 ca fiind unul de „mumă pentru puțini, ciumă pentru mulți”. Politica de austeritate va lovi direct puterea de cumpărare a milioanelor de pensionari și salariați, iar mii de firme mici ar putea trage obloanele. Totuși, impactul negativ va fi parțial amortizat de un factor extern: fondurile europene. Finalizarea PNRR și intrarea unor sume importante de bani de la Bruxelles vor funcționa ca un anestezic, salvând mii de locuri de muncă și ajutând statul să raporteze un deficit bugetar mai mic. Problema, atrag atenția experții, este că această abordare bazată pe tăieri și măriri de taxe este una „mioapă și anti-științifică”, care nu rezolvă problema pe termen lung.
Ce urmează?
Guvernul Bolojan a ales calea rapidă a asumării răspunderii în Parlament pentru a evita dezbateri prelungite și posibile modificări ale proiectului. Odată publicată în Monitorul Oficial, legea va intra în vigoare, iar ministerele vor avea un termen strâns pentru a-și reface organigramele și a calcula reducerile de personal și de cheltuieli. Implementarea efectivă a multor măsuri, precum centralizarea serviciilor, este programată să înceapă de la 1 ianuarie 2026.
Marea întrebare rămâne ce se va întâmpla din 2027. Analiștii avertizează că, odată ce efectul banilor europeni se va diminua, statul se va confrunta din nou cu presiuni uriașe de cheltuieli, mai ales că pensiile și salariile bugetarilor nu vor mai putea fi înghețate pe termen nedefinit. Fără o creștere economică reală, care să lărgească baza de impozitare, cura de slăbire din 2026 s-ar putea dovedi a fi doar o soluție temporară pentru o problemă cronică a statului român.
