România se confruntă cu datoria publică la 61% și inflație de 10% în contextul riscului de recesiune

Într-o intervenție la Antena 3, Mitroi, care predă la Academia de Studii Economice, a explicat că măsurile temporare, precum plafonarea prețurilor la carburanți, nu mai pot rezolva problemele structurale ale economiei. „Dar nu rezolvă soluția. Este o soluție temporară. Și noi am intrat cu sumele acestea exorbitante de care vorbeați într-o zonă de permanentizare”, a spus el.

Prețurile la energie, un butoi cu pulbere

Adevăratul pericol, în opinia economistului, vine dinspre prețurile la energie, care, dacă rămân la un nivel ridicat, vor arunca în aer și inflația, și creșterea economică. Acesta atrage atenția în special asupra costului gazelor, care aproape s-a dublat recent.

„Dacă urcăm și rămânem acolo și cu petrolul, și cu gazul – atenție, urmează liberalizarea pentru persoanele juridice ale gazului – nici nu vă dați seama cât ne costă gazul. Da, subvenția cât ne costă? Până acum două săptămâni era la un preț foarte modest, de vreo 30. Este 56 acum, aproape s-a dublat la gaz”, explică Mitroi.

Efectele unui astfel de scenariu ar fi severe. „Deci toate mișcările astea sunt temporare. Și ce ne facem dacă rămâne acolo, ceea ce este foarte probabil? Înseamnă că aducem la inflație cel puțin două procente, aducem la creșterea economică – și am o expresie ca să vă spun – creșterea economică negativă intră în zona negativă de creștere economică”, precizează economistul.

Recesiunea mondială va lovi și România

Contextul global nu ajută deloc, iar o recesiune la nivel mondial pare din ce în ce mai probabilă, ceea ce ar afecta inevitabil și România. „Deci vă dați seama că o recesiune mondială, care este extrem de probabilă… nici nu cred că mai putem discuta de așa ceva, va însemna o recesiune pentru noi, dar și intrarea în zona negativă de scădere economică”, adaugă el.

Situația actuală este o combinație de factori externi și decizii interne greșite. „Situația este atât de complicată și este o inflație – îi spun geo-inflație, am luat-o de acolo. Până acum, am făcut boacănele noastre, corect, și am construit inflația noastră, asta lipicioasă”, a mai spus Adrian Mitroi.

De ce s-a ajuns aici? „Am făcut lucruri nepotrivite”

Profesorul ASE susține că România a ajuns în acest punct critic din cauza politicilor economice aplicate în perioadele de creștere, când statul ar fi trebuit să economisească, nu să cheltuiască. „Și ce soluții? Acum vă răspund: nu mai avem soluții. Pentru că toate lucrurile nepotrivite pe care le-am făcut, măsuri prociclice, când ne-a mers bine, în loc să fi pus deoparte, ai luat măsuri prociclice”, a punctat Mitroi.

Acum, opțiunile sunt extrem de limitate. Scăderea dobânzilor sau a taxelor nu mai este posibilă. „Ești obligat să iei măsuri prociclice și acum și nu mai poți face nimic: să scazi dobânzile? Nici vorbă. Când te duci la o inflație de peste 10%, n-o poți face. Să scazi taxele și accizele? Vă dați seama? Asta e culmea. Ajungem la deficit nouă, dacă nu cu două cifre, peste 10, cu datorie publică. Nici nu vreau să vă spun cât este. Este deja 61. Noi venim an pe an de la 50 la 61, cu inflația cea mai mare din Europa, cu două cifre”, explică economistul.

Singura cale: ajutor pentru vulnerabili și datorie publică mai mare

În acest context sumbru, singura măsură obligatorie este sprijinirea categoriilor vulnerabile, chiar dacă acest lucru va duce la o creștere și mai mare a datoriei publice. „Nu, aici nu-i cu poate. Aici trebuie. Aici este nenegociabil. Nu va putea să facă, în schimb, măsuri fundamentale, structurale”, afirmă Mitroi.

Această soluție vine însă cu un cost. „De ce? Pentru că cei vulnerabili trebuie ajutați. Este obligatoriu. Orice națiune trebuie să facă primul lucru acesta. Și ce o să facem? O să ne creștem datoria publică. O amenajăm pentru mai departe. Dar lucrul rău care este aici știți care este? Am mai cumpărat timp pentru contraproductivitatea guvernamentală”, spune el.

Economistul critică dur aparatul de stat, pe care îl consideră nereformat și risipitor. „Pe de altă parte, societatea românească se uită la un stat contraproductiv, complet nereformat. Noi mai avem acum 40 de județe. Nici nu vreau să vă spun câte ambasade avem. Mai spuneți-mi: câte ministere avem, agenții. Această societate este depășită de realitățile economice extrem de stringente astăzi”, a mai spus el, adăugând că statul „plătește niște salarii în continuare aberante”.

Concluzia sa este tranșantă: politicienii nu mai au fereastra de oportunitate pentru reforme reale, așa că singura variantă este creșterea datoriei pentru a menține pacea socială. „Îmi pare rău, dar nu avem altă soluție. Va crește în continuare inexorabil ministerul dobânzilor. Știți cât cheltuim? 2,7%. Știți pe ce ministere dăm? Tot cam acolo. Două ministere fundamentale pentru noi: Apărare și Educație. Noi dăm pe dobânzi deja cât dăm pe cele două. Deci este un moment al scadenței”, a conchis Adrian Mitroi, cerând folosirea crizei pentru a restructura un „stat care este în urma societății noastre, (…) înfiorător de contraproductiv, risipitor de resurse”.