România, alături de alte 11 state din Uniunea Europeană, solicită Comisiei Europene să mențină și să extindă Fondul de Modernizare dincolo de anul 2030. Guvernele argumentează clar că, fără acești bani, tranziția către energia verde va încetini brusc, iar competitivitatea economică a blocului comunitar va avea de suferit.
Scrisoare oficială către Comisia Europeană
Documentul a fost trimis direct comisarului pentru Politici Climatice, Wopke Hoekstra. Lista țărilor semnatare include România, Croația, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
Și de ce au făcut acest pas acum? Pentru că Fondul de Modernizare, un instrument care a mobilizat deja peste 57 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2030, urmează să fie desființat la finalul deceniului. Banii din acest fond provin exclusiv din licitarea a 2% până la 4,5% din certificatele de pe piața de carbon a blocului comunitar (cunoscută sub acronimul ETS).
„Solicităm continuarea și consolidarea Fondului de Modernizare dincolo de 2030 (și) o creștere semnificativă a amplorii finanțării, aliniată cu provocările tot mai mari ale tranziției”, se arată în scrisoarea oficială.
Dependența istorică de combustibili fosili
V-ați gândit vreodată cât de greu este să schimbi din temelii sistemul energetic al unei țări? Până la urmă, state precum România, Bulgaria sau Slovacia se confruntă cu o infrastructură energetică învechită, lacune uriașe de investiții și probleme legate de securitatea și accesibilitatea energiei. Polonia, de exemplu, se bazează masiv pe cărbune pentru producția de electricitate, iar tranziția lovește direct în piața muncii.
Într-o analiză publicată recent de Euronews se arată că ultimii cinci ani au demonstrat eficiența acestui mecanism financiar. Guvernele spun că instrumentul este „eficient și adaptabil”, reușind să direcționeze resursele exact acolo unde e nevoie.
Miza este uriașă.
„UE, Fondul de Modernizare permite statelor membre mai puțin bogate să întreprindă investiții ambițioase, care necesită mult capital, contribuind astfel la reziliența lor strategică și la autonomia față de combustibilii fosili importați”, explică semnatarii documentului.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Oficialii subliniază că instrumentul oferă un model administrativ care chiar funcționează. „Într-un moment în care multe instrumente de finanțare ale UE se confruntă cu o complexitate și o povară administrativă crescânde, acesta oferă un model dovedit pentru îndeplinirea obiectivelor climatice și energetice, asigurând în același timp o guvernanță solidă”, mai precizează scrisoarea.
Avertismentul ecologiștilor și presiunea pe industrie
Iar organizațiile de mediu privesc situația dintr-un unghi diferit. Gligor Radečić, reprezentant al rețelei Central Eastern Europe Bankwatch Network, recunoaște că regiunea are nevoie de sprijin suplimentar pentru a ajunge din urmă țările mai avansate din Vest.
Numai că expertul pune o condiție strictă.
„Totuși, dacă guvernele (din Europa Centrală și de Est) sunt angajate într-o tranziție energetică veritabilă, trebuie să înceteze să se mai opună excluderii din fond a combustibililor fosili, a deșeurilor și a incinerării biomasei. Acestea au primit până acum un sprijin substanțial”, a declarat Radečić. El a avertizat că subminarea sistemului ETS ar reprezenta o „lovitură semnificativă” pentru eforturile de decarbonizare ale Uniunii Europene.
Recent, șase țări din acest grup, printre care România, Bulgaria și Polonia, au tras un semnal de alarmă privind industria grea. Producătorii de oțel, fabricile de ciment, topitoriile de aluminiu și producătorii de chimicale sunt pur și simplu prinși la mijloc între costurile uriașe la energie, instabilitatea geopolitică și regulile stricte privind emisiile de carbon.
Scrisoarea celor 12 state a fost trimisă în anticiparea revizuirii sistemului ETS, un proces procedural programat pe agenda europeană pentru data de 15 iulie.
