Armata rusă a folosit pentru a treia oară racheta hipersonică Oreșnik împotriva Ucrainei. Atacul masiv a avut loc sâmbătă noapte și vine direct ca răspuns la eșecurile suferite de Moscova pe front, inclusiv după loviturile ucrainene cu drone asupra Moscovei de săptămâna trecută.
Reactia liderilor europeni dupa noul atac rusesc
Lansarea de sâmbătă noapte a vizat orașul Bila Țerkva, o localitate situată la aproximativ 80 de kilometri sud de Kiev. Forțele aeriene ucrainene au confirmat oficial utilizarea acestei arme de ultimă generație.
Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a avertizat imediat că atacul cu această rachetă balistică cu rază medie de acțiune „este o tactică politică de intimidare și o politică riscantă care se apropie de pragul unui conflict nuclear”.
Pe platforma X, Kallas a detaliat strategia Moscovei: „Rusia a ajuns într-un impas pe câmpul de luptă, așa că terorizează Ucraina cu lovituri deliberate asupra centrelor orașelor. Acestea sunt acte de terorism abominabile menite să ucidă cât mai mulți civili posibil”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat mult mai scurt pe canalul său de Telegram. „Sunt cu adevărat nebuni”, a declarat liderul de la Kiev despre decidenții militari ruși.
Ce performante are racheta Oreshnik
Conform datelor tehnice, Oreșnik este o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, capabilă să lovească ținte aflate la distanțe cuprinse între 3.000 și 5.500 de kilometri. Nu intră în categoria rachetelor intercontinentale, dar poate atinge coasta de vest a Statelor Unite dacă este lansată din Extremul Orient rus.
Dar cifrele oficiale arată o capacitate de distrugere masivă. Într-o analiză publicată recent de Hotnews, aflăm că Vladimir Putin a lăudat repetat puterea acestei arme. La o reuniune televizată de la sfârșitul anului 2024, președintele rus a asigurat că Moscova are o rezervă de astfel de rachete „gata de utilizare”.
Liderul de la Kremlin a precizat că racheta atinge viteza de Mach 10, „adică 2,5-3 kilometri pe secundă” (circa 12.350 km/h). Mai mult, Putin a susținut că „temperatura elementelor de impact ajunge la 4.000 °C”, ceea ce înseamnă „aproape la fel de mult, potrivit lui, ca la suprafața Soarelui”.
V-ați gândit vreodată cât de aproape este acest pericol de granițele noastre? Cu o rază de acțiune de peste 3.000 de kilometri, racheta acoperă lejer tot teritoriul României, iar scuturile anti-rachetă din estul Europei ar avea un timp de reacție extrem de redus în fața unei viteze hipersonice.
Asta o confirmă direct și Pavel Podvig, cercetător la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în domeniul Dezarmării (UNIDIR): „Racheta Oreșnik poate (si ) amenința aproape întreaga Europă”.
O armă înfricoșătoare, la prima vedere.
Cum functioneaza sistemul cu ogive multiple
Iar lucrurile devin și mai complicate la faza de interceptare. Serviciile de informații militare ucrainene (GUR) au transmis că viteza atinsă de rachetă „în partea finală a traiectoriei” a fost de fapt „mai mare de Mach 11” (aproximativ 13.600 km/h).
Arma este echipată cu ogive multiple care urmează traiectorii independente la intrarea în atmosferă. Analistul militar polonez Marcin Andrzej Piotrowski explică faptul că ogivele rachetei „pătrund în atmosferă și își ating țintele la viteze hipersonice”. Oficialii ucraineni au analizat flashurile luminoase de la primul atac din 21 noiembrie 2024 asupra uzinei din Dnipro și au concluzionat clar că racheta „era echipată cu șase ogive”.
Până la urmă, cum s-a ajuns la această nouă cursă a înarmărilor? Până în 2019, dezvoltarea acestor rachete era interzisă strict de Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF, semnat în 1987). Numai că Președintele american Donald Trump a retras Washingtonul din acord, acuzând Moscova că îl încalcă flagrant.
Potrivit Pentagonului, Oreșnik „se bazează pe modelul rusesc de rachetă balistică intercontinentală RS-26 Roubej”, derivată la rândul ei din sistemul „RS-24 Iars”. Programul RS-26 fusese înghețat în 2018 din lipsă de resurse pentru a susține simultan și dezvoltarea sistemului hipersonic Avangard.
Presiunea economica asupra Kremlinului
Să fim serioși, utilizarea acestei arme ascunde și o doză uriașă de propagandă. Racheta a fost lansată de trei ori până acum: la sfârșitul anului 2024, la începutul anului 2026 și sâmbătă. Separat, Belarus a indicat că a desfășurat racheta pe teritoriul său la jumătatea lunii decembrie 2025.
Experții militari cred că prima lansare ar fi putut să nu conțină nicio încărcătură explozivă, fiind strict o demonstrație politică a Moscovei. Negocierile de pace stagnează, iar Kremlinul cere în continuare controlul total asupra regiunii Donbas.
Un studiu recent al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) de la Londra arată că Moscova va fi nevoită să recurgă la măsuri interne extrem de nepopulare pentru a susține efortul de război. Pe lista scurtă se află o nouă mobilizare parțială, închiderea granițelor, anularea ultimelor libertăți civile și trecerea forțată la o economie dirijată de tip sovietic.
Dacă Putin refuză să aplice aceste măsuri radicale pe plan intern, autorul studiului IISS notează că liderul rus va fi nevoit să își reducă obiectivele de război în Ucraina.
