Premierul Ilie Bolojan lansează acuzații grave la adresa modului în care este gestionat sistemul energetic național. Acesta susține că accesul furnizorilor reali este blocat intenționat prin eliberarea de autorizații de racordare „pe hârtie” către firme fără angajați, care ajung să le vândă inclusiv pe site-uri de anunțuri.
Autorizații de racordare vândute pe OLX
Într-o intervenție recentă, Ilie Bolojan a descris un mecanism prin care companii de tip fantomă (unele fără niciun angajat) obțin documente esențiale pe care nu intenționează să le folosească pentru producție, ci doar pentru speculă. V-ați fi gândit vreodată la așa ceva?
„Sistemele noastre guvernamentale au tolerat, practic, blocarea accesului furnizorilor în sistem. Cum au făcut asta? Nu anunțând că se blochează, ci eliberând autorizații de racordare scriptice, unor companii care nu au angajați. Unor companii care nu își dezvoltă aceste proiecte, deci nu au de gând să le termine. Care doar le anunță la vânzare, au ajuns să le scoată la vânzare și pe OLX, ca să ne dăm seama unde am ajuns. Dar, practic, se blochează sau se scumpește foarte mult accesul în sistem. Și pentru că nu ai acces în sistemul energetic, nu ai cum să ai o creștere rapidă de producție, ceea ce am avut în acești ani”, a declarat Ilie Bolojan, joi, la Rock FM.
Un sistem blocat de 10 ori peste necesar
Discrepanța dintre capacitatea aprobată pe hârtie și necesarul real al României este uriașă, conform datelor prezentate de premier. Cifrele, relatate de Digi24, arată o supraaglomerare birocratică care blochează investitorii serioși.
Cifrele vorbesc de la sine.
„Față de 9.000 de megawați, cât are nevoie România maxim iarna, noi am eliberat autorizații de racordare de 80.000 de megawați și încă 30.000 de megawați sunt în procesare la Transelectrica. Deci, practic, s-a blocat sistemul. Vrei să vii ca un producător serios? Avem astăzi producători serioși, care vor să producă și nu primesc avize tehnice de racordare, deși au bani în spate, deși sunt dispuși să depună garanții. Oare chiar n-a văzut nimeni, timp de doi ani, această bătaie de joc față de un interes strategic al României, să ai piețe de energie libere?”, a transmis premierul.
„Complicități” și bani transpolitici
Dincolo de cifre, Bolojan vorbește despre o rețea de interese care profită de acest blocaj. Până la urmă, cineva câștigă din această situație. Premierul sugerează că refuzurile oficiale sunt urmate, nu de puține ori, de oferte venite pe canale neoficiale.
„Bineînțeles că, din această situație de blocaj, câștigă cine? Cine a făcut proiecte pe hârtie. Pentru că, dacă te duci la Transelectrica să soliciți, de exemplu, o racordare într-o anumită zonă, s-ar putea să primești un răspuns că nu se poate. Dar a doua, a treia zi e posibil să te sune cineva: «A, în zona respectivă avem noi un proiect, dar vă costă atât». Și nu cred în oameni talentați care fac niște proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizații repede, fără să existe tot felul de complicități acolo. Și cu siguranță sunt foarte multe complicități. Aici sunt foarte mulți bani transpolitic, transinstituțional și deranjul este foarte mare”, a subliniat Ilie Bolojan.
Hidroelectrica, acuzată de lipsă de investiții
Criticile s-au îndreptat și către Hidroelectrica, companie de stat pe care o acuză că a preferat să înregistreze profituri în loc să facă investiții strategice care ar fi putut reduce prețul la consumatorul final.
„V-aș da un alt exemplu despre ce înseamnă să îți bați joc de banul public, nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica, în acești ani, a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale și baraje, în loc să facă investiții”, a explicat Bolojan.
Iar o soluție simplă, precum instalarea unor baterii de stocare, ar fi schimbat radical piața. „Și gândiți-vă că, dacă lângă fiecare baraj aflat pe cursul apei, nu în zona montană, unde trebuie să funcționeze, pentru că nu poți opri apa, am fi montat, de un an-doi, niște baterii de stocare, astfel încât toată producția din orele de prânz să fie stocată și eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățeni”, a adăugat premierul.
Bonusuri de performanță în loc de prețuri mici
Numai că, în loc să investească în soluții care ar fi ieftinit factura românilor, conducerea companiei ar fi preferat să încaseze bonusuri consistente pentru profituri obținute fără eforturi deosebite, acuză Bolojan.
„Dar au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an, de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut. În loc să facă aceste investiții, dacă le-ar fi făcut, ar fi redus foarte mult spațiile de tranzacționare pe piețe. Și cei care fac bani din operațiuni pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mișcare, iar prețul energiei ar fi scăzut. Sunt foarte multe zone de acest tip”, a afirmat premierul Bolojan.
