Secretele tensiunii arteriale: află cum să o menții echilibrată

Presiunea arterială reprezintă puterea cu care inima noastră trimite sângele în organism și este exprimată prin două cifre, de exemplu 110/70. Prima cifră reprezintă tensiunea arterială sistolică (maximă), obținută atunci când inima se contractă și pompează sângele, iar cea de-a doua este presiunea diastolică (minimă), ce reprezintă presiunea din artere când inima este în repaus (între două contracții cardiace).

Tensiunea arterială este menținută între valorile normale grație unor mecanisme complexe, care implică mai mulți factori: nervoși, renali, vasculari, hormonali etc. Este suficient ca unul dintre aceste mecanisme fiziologice să se deregleze pentru ca tensiunea arterială să crească și să se instaleze boala hipertensivă. Nu trebuie ignorat faptul că în apariția hipertensiunii joacă un rol important și factori precum ereditatea, stresul, obezitatea, epuizarea, alimentația dezechilibrată, sedentarismul. Tensiunea ideală de referință este 120/80, dar aceste cifre variază în funcție de vârstă (valori mai mici la copii și ușor mai mari la persoanele de peste 45 de ani), în funcție de sex (bărbații au o tensiune mai mare decât femeile), de nivelul de stres sau de efort fizic (dar în toate aceste cazuri tensiunea trebuie să fie sub 139/90).

Valorile cuprinse între 140/90 și 159/99 indică hipertensiune mică. Valorile cuprinse între 160/100 și 179/109 indică hipertensiune moderată.

Valorile cuprinse între 180/110 și 209/119 (sau peste) trădează o hipertensiune mare, situație în care tensiunea trebuie măsurată o dată pe săptămână.

Diagnosticul de hipertensiune arterială nu se pune pe baza unei singure măsurători, căci în unele situații este normal ca tensiunea să crească. De exemplu, ai băut cafea sau ai fumat mai mult, ești stresată, nervoasă sau emoționată, nu ai dormit suficient, ai făcut efort fizic intens etc.

Este preferabil să-ți măsori tensiunea în același moment al zilei (de exemplu, dimineața), în poziție șezândă, după o perioadă de repaus de 30 de minute, fără să fi fumat cu 15 minute în urmă sau să fi băut cafea cu o oră înaintea măsurătorii.

Vorbim de hipotensiune atunci când presiunea arterială maximală este mai mică de 100. Există multe persoane sănătoase care au, pur și simplu, o tensiune arterială mică (de exemplu, 90/60). În cazul lor hipotensiunea este considerată o stare normală și nu este, de obicei, însoțită de simptome neplăcute.

Însă la o persoană care în mod obișnuit are o tensiune normală, o scădere bruscă a tensiunii se poate traduce printr-o stare de șoc, insuficiență cardiacă, hemoragie internă, insuficiență cronică a glandelor suprarenale etc.

Hipotensiunea arterială este subdiagnosticată din mai multe motive. Primul ar fi că tensiunea este adeseori măsurată când pacientul stă jos, însă hipotensiunea se manifestă adesea când stăm în picioare. Există apoi cauze psihologice: din cauza emoțiilor, tensiunea crește în cabinetul medicului, de aceea multe persoane care în mod normal au tensiunea sub 100, în timpul examinării medicale au valori mai mari.

În plus, manifestările hipotensiunii sunt deseori ignorate, fiind puse pe seama oboselii, anxietății, foamei etc. În hipotensiune, organismul reacționează ca și cum ar pierde sânge. În consecință, el inițiază un mecanism de apărare ce dă naștere unor simptome precum: accelerarea bătăilor inimii, grețuri, vărsături, amețeli, transpirații, dureri de cap, somnolență, dureri în mușchi și dureri de spate (din cauză că glandele suprarenale sunt prea stimulate), extremități reci (la mâini și picioare).

Dacă simptomele apar atunci când persoana se ridică brusc în picioare din poziție culcată sau șezândă vorbim de hipotensiune ortostatică.

Spre deosebire de hipertensiune, o tensiune scăzută (admițând că aceasta nu este consecința unei probleme de sănătate) nu diminuează speranța de viață, dar la unele persoane poate fi însoțită de simptome neplăcute. Dacă e cazul, medicul va prescrie medicamente care măresc volumul sangvin. La persoanele care în mod obișnuit au tensiunea maximală (sistolică) peste 100, scăderea tensiunii sub această valoare necesită investigații medicale în scopul depistării unei eventuale cauze organice (inimă, suprarenale, hemoragii etc.).

Sursa: aici