Senatul majoreaza la 12 ani pedepsele pentru abuzatorii de minori. Ce prevede noul Cod Penal

Terminologie schimbată și ani grei de închisoare

Până acum foloseam expresia clasică de „pornografie infantilă”. Numai că inițiatorii proiectului au decis să o șteargă complet din lege și să o înlocuiască cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. De ce a fost nevoie de această modificare tehnică? Pentru a elimina orice confuzie cu conținutul pornografic obișnuit și a sublinia clar că vorbim despre documentarea unor acte de abuz și exploatare sexuală asupra copiilor.

Și sancțiunile cresc simțitor.

Cine accesează astfel de materiale riscă acum între unu și cinci ani de închisoare, față de pedeapsa veche care era cuprinsă între unu și trei ani. Mai mult, participarea la spectacole care implică exploatarea sexuală a minorilor se va pedepsi cu închisoare de la doi la șapte ani. Limita maximă anterioară era de doar cinci ani.

Până la 12 ani de detenție pentru recrutare

Cele mai dure lovituri (așa cum apar ele în noua grilă de pedepse) îi vizează direct pe cei care racolează victimele. Legea prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare pentru persoanele care recrutează, constrâng, determină sau exploatează minori în scopul realizării de materiale ce conțin abuzuri sexuale.

Iar cifrele globale arată o realitate cruntă. Așa cum a relatat Adevarul într-o analiză a fenomenului, rapoartele organizației americane National Center for Missing and Exploited Children arată că platformele digitale transmit anual zeci de milioane de sesizări referitoare la materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Specialiștii avertizează direct părinții și autoritățile că dezvoltarea inteligenței artificiale și utilizarea aplicațiilor cu comunicații criptate îngreunează identificarea autorilor și contribuie masiv la răspândirea acestui tip de conținut.

Excepția pentru adolescenți și votul decisiv

Dar ce se întâmplă când imaginile sunt trimise între adolescenți de vârste apropiate? Proiectul introduce o regulă specifică pentru a evita sancționarea penală în aceste cazuri. Situațiile în care diferența de vârstă dintre minori este de cel mult trei ani nu vor constitui infracțiune. Condiția strictă este ca materialele respective să nu fie distribuite, promovate sau puse la dispoziția altor persoane.

Senatoarea Diana Tușa, una dintre inițiatoarele proiectului, a explicat logica din spatele votului din Parlament.

„A privi un copil ca pe o marfă, ca pe un bun exploatabil pentru profit, este de neconceput”, a declarat senatoarea Diana Tușa. Ea a adăugat că modificările urmăresc să ofere autorităților instrumente mai eficiente pentru combaterea exploatării și să adapteze legislația la realitățile tehnologice actuale.

Până la urmă, votul de acum reprezintă doar o primă etapă. Proiectul de lege pleacă spre Camera Deputaților, instituția care are rolul de for decizional în acest caz legislativ.