Peste jumătate dintre români se declară nemulțumiți de sistemul sanitar din țară, conform unei anchete internaționale cuprinzătoare. Un procent de 52% dintre respondenți consideră că serviciile medicale din România sunt nesatisfăcătoare, arată datele din STADA Health Report 2025.
Deși cifra actuală este sub media europeană de 58%, situația rămâne îngrijorătoare prin comparație cu perioada pre-pandemie, când nivelul de satisfacție era mult mai ridicat.
Scădere drastică față de 2020
Impactul pandemiei asupra percepției românilor privind sistemul sanitar devine evident prin comparația cu anii anteriori. În 2020, doar 26% dintre români se arătau nemulțumiți de serviciile medicale, iar satisfacția ajungea la 74%.
Totuși, există și vești bune: nemulțumirea a scăzut cu șase puncte procentuale față de 2024, când se situa la 56%. Această îmbunătățire vine în contextul unor eforturi susținute din partea personalului medical și a sectorului privat.
"În 2025, observăm o scădere a nemulțumirii cu șase puncte procentuale. Această schimbare pozitivă este rezultatul eforturilor făcute în cadrul sistemului medical de către medici și asistente, precum și de către sectorul privat, care oferă sprijin acolo unde este necesar", explică Mihai Fugarevici, Director General STADA România.
România în context european
La nivel european, nemulțumirea față de sistemele de sănătate atinge cote alarmante în mai multe țări:
- Ungaria: 74% dintre respondenți nemulțumiți
- Serbia: 63% procent de nemulțumire
- Bulgaria: 59% consideră sistemul nesatisfăcător
- România: 52% se declară nemulțumiți
Structurile învechite ale sistemelor de sănătate din unele țări constituie o barieră greu de depășit, generând creșterea nemulțumirii populației.
Accesul inegal la servicii medicale
Un alt aspect problematic vizează echitatea în sistemul sanitar românesc. Un procent semnificativ de 56% dintre români consideră că nu există acces egal la serviciile și îngrijirile medicale.
Această percepție reflectă disparitățile existente între mediul urban și rural, precum și diferențele de acces între pacienții cu posibilități financiare diverse.
Prevenția medicală – punctul slab al românilor
Datele relevă o problemă majoră în comportamentul românilor privind sănătatea preventivă. Un procent de 62% dintre respondenți declară că nu participă la controale medicale preventive.
Principalele motive pentru această reticență sunt:
- Costurile ridicate: 28% dintre respondenți
- Credința că sunt inutile: 31%
- Lipsa informațiilor despre controalele necesare: 21%
În schimb, românii adoptă alte măsuri pentru menținerea sănătății: 68% iau vitamine și suplimente alimentare, fac sport săptămânal și urmează o dietă echilibrată.
Încrederea în specialiștii medicali
Românii acordă încredere ridicată anumitor categorii de profesioniști din sănătate. Medicii de familie, personalul medical, oamenii de știință și farmaciștii se bucură de cel mai înalt nivel de încredere.
Farmaciile joacă un rol important în informarea pacienților:
- 47% merg la farmacie pentru informații despre administrarea tratamentelor
- 42% se deplasează fizic pentru achiziționarea produselor
- 37% consideră farmaciile locul unde găsesc tot ce au nevoie pentru un stil de viață sănătos
Inteligența artificială în medicină
Românii sunt împărțiți în privința folosirii inteligenței artificiale în consultațiile medicale. Un procent de 46% ar folosi AI în locul unei consultații clasice, în timp ce tot 46% refuză această opțiune.
Motivele pentru acceptarea AI includ:
- Accesibilitatea rapidă: 51%
- Considerente financiare: 27%
Rezistența față de AI se bazează pe:
- Neîncrederea în recomandările corecte: 53%
- Necesitatea interacțiunii umane în timpul consultației
Sănătatea mintală – percepții pozitive
În contrast cu provocările sistemului sanitar, românii au o percepție pozitivă asupra propriei stări mentale. Un procent impresionant de 84% își evaluează starea mentală ca fiind bună, depășind semnificativ media europeană de 64%.
Totuși, această percepție pozitivă nu se traduce prin căutarea activă de sprijin specializat. Doar 15% dintre români caută în mod consecvent sprijin pentru menținerea sau îmbunătățirea stării mentale, iar 82% declară că nu apelează la specialiști.
Studiul STADA Health Report, lansat inițial în 2014 în Germania, a devenit cea mai amplă cercetare internațională din industrie, analizând tendințele și comportamentele populației europene privind sănătatea fizică și mentală. Cercetarea a inclus 22 de țări, inclusiv România, cu eșantioane reprezentative de 1.000-2.000 de respondenți cu vârste între 18 și 99 de ani.
