Un fost ofițer de informații austriac, pe banca acuzaților. Motivul, spun procurorii? A trădat țara pentru banii rușilor și din frustrare. Pur și simplu.
La Viena a început procesul. În boxă: Egisto Ott, 63 de ani. Cazul său este considerat cel mai mare scandal de spionaj din Austria din ultimii ani. Ott a pledat nevinovat. Dar acuzațiile, conform BBC, sunt grele: ar fi predat informații secrete serviciilor rusești și fugarului Jan Marsalek, personajul central din spatele prăbușirii răsunătoare a gigantului german de plăți Wirecard.
„A trădat țara”. Portretul spionului făcut de procurori
Procurorul a fost direct. Ott nu era un „romantic îndrăgostit de Rusia”. Motivele lui erau mult mai pământești: frustrare la job și o nevoie acută de bani. „Pur și simplu, aceasta a fost trădarea țării”, a declarat acuzarea în instanță. Avocata lui Ott, Anna Mair, a contrat imediat. „Nu credeți că dacă ar fi spionat cu adevărat pentru Rusia, și-ar fi acoperit urmele?”, a întrebat ea. Însă procurorii insistă. Oamenii ca Ott sunt „foarte susceptibili” la a lucra pentru ruși, adăugând că fostul ofițer făcuse o treabă „excelentă” pentru Moscova. Problemele financiare ale lui Ott, conform instanței, datau cel puțin din 2013. Soluția? „Serviciul secret rus plătește foarte bine”, a punctat procurorul.
Acuzațiile sunt grave. Se pare că Ott și-a „abuzat autoritatea”. Fără nicio autorizație, a colectat cantități uriașe de date personale din bazele de date ale poliției, atât naționale, cât și internaționale. Ce anume? Localizări, numere de înmatriculare sau detalii despre călătorii.
Telefoane distruse cu ciocanul și un laptop ajuns la Moscova
Printre cele mai spectaculoase fapte se numără predarea a trei telefoane mobile guvernamentale către Rusia, totul prin intermediul lui Marsalek. Dispozitivele aparțineau unor oficiali de rang înalt din Ministerul de Interne austriac. În fața instanței, Ott a negat totul. El susține că nu a dat telefoanele nimănui, „cu siguranță nu serviciului secret rus”. Atunci ce s-a întâmplat cu ele? Le-a „distrus fizic”. Cu un ciocan.
Surprinzător sau nu, povestea merge mai departe. În 2022, procurorii spun că Marsalek i-a cerut lui Ott să facă rost de un laptop. Nu orice laptop, ci unul care conținea hardware de securitate electronică secret, folosit de statele UE pentru comunicații securizate. Acel laptop, spun ei, a fost predat serviciului de informații rus. Dacă va fi găsit vinovat, fostul ofițer riscă până la cinci ani după gratii.
Fantoma de 1,9 miliarde de euro: Jan Marsalek, fugarul care vrea să fie James Bond
Un nume apare constant în acest scandal: Jan Marsalek. Fost director de operațiuni la Wirecard, cetățean austriac, este căutat de poliția germană pentru o fraudă de proporții, după ce 1,9 miliarde de euro s-au evaporat din conturile companiei în 2020. Se crede că se ascunde la Moscova. Un pion al FSB, serviciul secret al Rusiei. Marsalek, subiectul unei alerte Interpol Red Notice, pare să trăiască o viață de film.
Detalii incredibile ies la iveală din mesajele dintr-un alt proces, cel al unui grup de bulgari condamnați la Londra pentru spionaj în slujba Rusiei. El și-a făcut operații estetice pentru a-și schimba înfățișarea. Acum învață limba rusă. „Încerc să-mi îmbunătățesc abilitățile pe câteva fronturi. Limbile sunt unul dintre ele”, îi scria el unui complice. „În noul meu rol de fugar internațional, trebuie să-l depășesc pe James Bond.”
Cum a fugit „James Bond” și umbra extremei drepte
Fuga lui Marsalek din 2020 a fost la fel de spectaculoasă. Procurorii austrieci au pus sub acuzare un fost parlamentar, Thomas Schellenbacher, pentru că l-ar fi ajutat pe Marsalek să scape. Cum? Cu un avion privat, direct din Austria în Belarus. Schellenbacher nu era oricine. Fost membru al Partidului Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, o formațiune pe care Verzii austrieci au acuzat-o în repetate rânduri că acționează ca „o extensie a brațului Rusiei” în Austria.
FPÖ și liderul său, Herbert Kickl, neagă tot. Constant. Între timp, la Viena, procesul lui Egisto Ott merge mai departe și continuă să dezvăluie o rețea complicată, una care leagă spionajul rus, crima financiară și anumite cercuri politice, chiar în inima Europei.
